Fotoreportaj: Bijuteriile coroanei Maserati

Publicat vineri, 27.06.2014 10:28 de Bogdan Mirică

Maserati a împlinit anul acesta 100 de ani, ocazie cu care a inaugurat în Modena un muzeu în care şi-a adunat cele mai importante modele din istoria sa. Ne-am putut cufunda în paginile de istorie ale Tridentului după ce am văzut de aproape cele 20 de bijuterii ale coroanei.

  • Maserati Tipo 26B

    Amplasat chiar la intrarea în universul Muzeului Maserati, modelul Tipo 26B are rolul de a-ţi deschide poarta către lumea Tridentului. Este primul model care poartă logo-ul celebru, desenat de unul dintre fraţii Maserati după statuia lui Neptun şi culorile roşu şi albastru, specifice Modenei, locul lor de naştere. Modelul Tipo 26B a fost creat de Alfieri Maserati în 1929 din dorinţa de a se adresa gentlemenilor din acea perioadă. Cam puţini la acea vreme, dacă stăm să ne gândim că maşina a fost produsă în doar 43 de exemplare. Cu ce a impresionat Tipo 26B? Cu o structură uşoară şi un motor cu opt cilindri de 2.0 litri. Dezvolta 155 de cai la 5300 de rotaţii şi garanta o viteză maximă de 210 km/h.

  • 1932 Maserati Tipo V4 Sport Zagato

    În 1932, Alfieri Maserati a decis să alăture două motoare cu opt cilindri, preluate de la vechiul Tipo 26B. A rezultat un motor cu 16 cilindri în V, o adevărată creaţie inginerească a italianului, gata să urce Tridentul pe culmile succesului în competiţiile de motorsport ale vremii cu cei 280 de cai ai săi şi cei 250 de km/h pe care îi putea atinge. Agregatul a fost instalat pe un V4 Grand Prix şi, în 1929, în mâinile pilotului Baconin Borzacchini a reuşit să stabilească un record mondial pentru media de viteză de-a lungul a 10 kilometri: 246 de km/h. O valoare incredibilă chiar şi pentru epoca actuală. O adevărată provocare pentru sfârşitul anilor `20, când nu existau centuri de siguranţă, iar parbrizul era reprezentat de o bucată de sticlă de 20 de centimetri. Exemplarul pe care am reuşit să-l atingem la Muzeul Maserati din Modena a fost construit în 1932. Formele sale actuale au fost însă sculptate doi ani mai târziu, în 1934, de marele carosier Zagato pentru doctorul Galeazzi, omul însărcinat să aibă grijă de sănătatea Papei.

  • 1948 Maserati 4CLT

    Vopsit într-un puternic roşu aprins, cu o grilă a radiatorului generoasă, Maserati 4CLT expus la Modena poartă în singurul său scaun un sac întreg de poveşti ale unor nume cu greutate. Motorul cu patru cilindri, de 1.5 litri, reuşea să dezvolte 260 de cai putere la 7000 de rotaţii şi putea garanta o viteză maximă de 270 de km/h. Să vă aduc aminte că actualele BMW M3 şi M4 sunt limitate electronic la numai 250 de km/h? Exemplarul pe care l-am găsit în muzeul italienilor a purtat o perioadă porecla Sanremo, după ce în 1948 l-a ajutat pe celebrul Alberto Ascari să câştige Marele Premiu Sanremo. La scurtă vreme după aceea, a încăput în mâinile unui alt pilot celebru, Juan Manuel Fangio, pe care l-a ajutat să câştige primele lui victorii în Europa. Chiar şi numai să atingi volanul pe care l-au strâns Fangio şi Ascari creşte pulsul oricărui profan.

  • Maserati 6CM

    Gigi Villoresi, unul dintre cei mai mari piloţi italieni de Formula 1, spunea dspre Maserati 6CM că este maşina lui favorită. „Este o maşină care mă face să mă simt încrezător, uneori chiar convins că voi câştiga”, spunea Villoresi. Cu şase cilindri în linie, o cilindree de 1493 cmc şi 170 de cai putere, Maserati 6CM putea atinge 230 de km/h. Motorul era o adevărată capodoperă a vremii, fiind extrem de compact. La fel şi suspensia şi direcţia. Cu o astfel de inginerie sub capotă nu e de mirare că a monopolizat raliurile din Italia şi chiar a reuşit trei victorii în cadrul dificilei curse Targa Florio. Din păcate, Maserati 6CM a fost produs în doar 27 de unităţi.

  • 1924 Maserati Tipo 8CM

    În 1932, Alfieri Maserati trecea în nefiinţă. Nu înainte de a lăsa moştenire un ultim motor monumental, cu opt cilindri şi o capacitate de 3.0 litri. Livra 240 de cai putere la 5800 de rotaţii şi putea asigura o viteză maximă de 250 km/h modelului 8CM, pe care fusese instalat. Deşi fusese gândit pentru o maşină cu tracţiune faţă, motorul i-a ajutat pe cei de la Maserati să debuteze cu succes într-un Mare Premiu. Văzut şi ca prima maşină cu frâne hidraulice, 8CM a fost strunit chiar de celebrul Tazio Nuvolari, unul dintre numele grele din istoria motorsportului, cu 72 de victorii în curse importante cum ar fi Targa Florio, Le Mans 24 de ore şi alte Grand Prix-uri europene. Despre Nuvolari, Ferdinand Porsche spunea doar atât: „cel mai mare pilot al trecutului, al prezentului şi al viitorului.”

  • 1957 Maserati 150 GT Spider Fantuzzi

    Maserati 150 GT Spider Fantuzzi a fost produs în 1957 şi poartă în denumirea sa titulatura unui mare carosier al vremii. Medardo Fantuzzi era vestit pentru creaţiile sale şi pentru că pregătea caroseria fiecărui Maserati destinat a alerga pe circuit. Modelul din 1957 beneficia de un motor cu patru cilindri de 1.5 litri şi 140 de cai putere, suficient pentru o viteză de 220 de km/h. Omul care a stat în spatele acestei maşini a fost Adolfo Orsi, patronul Maserati începând cu 1937 şi cel care l-a convins pe Juan Manuel Fangio să se alăture echipei. În prezent, urmaşii lui Adolfo Orsi sunt şi cei care se ocupă de destinul Muzeului Maserati.

  • Maserati 250F

    Poate cel mai popular automobil de la jumătatea secolului trecut, Maserati 250F a reprezentat o adevărată revoluţie a ingineriei. Creat în 1953 de Gioachimo Colombo, modelul a fost perfecţionat an după an de Giulio Alfieri şi Valerio Colotti. Sub capotă se afla un motor cu şase cilindri în linie, o capacitate de 2.5 litri şi o putere totală de 270 de cai, atinsă la 8000 de rotaţii. Cu o viteză maximă de 290 de km/h, Maserati 250F a dezvoltat o carieră impresionantă în Formula 1, în perioada motoarelor de 2500 cmc. Şi-a început cariera în primul mare premiu din 1954 şi a alergat în ultimul dedicat acestor propulsoare din 1960. Cu ajutorul acestui motor şi al acestei maşini, Juan Manual Fangio, celebrul pilot argentinian, a câştigat titlurile mondiale în 1954 şi 1957. Exemplarul expus în cadrul Muzeului Maserati a aparţinut faimosului pilot britanic Stirling Moss, prezent şi el la eveniment şi vizibil emoţionat de reîntâlnirea cu „vechea sa prietenă”, după cum însuşi a declarat.

  • 1956 Maserati 450S

    Supranumit „Bazooka” de Juan Manuel Fangio, modelul Maserati 450S din 1956 folosea un motor cu opt cilindri şi o capacitate de 4.5 litri pentru a putea dezvolta nu mai puţin de 400 de cai putere la 7200 de rotaţii. Suficient pentru o viteză maximă record pentru acea vreme, surprinzătoare chiar şi pentru această vreme: 320 de km/h. Nu e de mirare nici că a dominat întreg sezonul competiţional 1957 şi a câştigat toate cursele în care nu a abandonat din raţiuni tehnice. A fost un an senzaţional pentru italieni. Exemplarul expus în cadrul Colecţiei Maserati este primul construit de către echipa Tridentului şi a aparţinut unei echipe de motorsport a italiano-americanului Tony Parravano.

  • 1961 Maserati 3500GT Touring

    După succesele repurtate în motorsport, Maserati prinde şi mai mult curaj şi în 1957 expune în cadrul Salonului Auto de la Geneva un model care va revoluţiona estetica de până atunci: 3500GT Touring. Un model propus în două variante de caroserie, Touring şi Allemano, caracterizat printr-o masă totală redusă şi o insonorizare foarte bună, Maserati 3500GT a atras atenţia celor prezenţi la evenimentul din 1957 şi a reuşit să îşi asigure producţia de serie. O producţie care a a presupus un ciclu de viaţă înşirat pe mai mulţi ani, condimentat din când în când cu frâne pe disc, transmisie manuală cu cinci rapoarte şi injecţie mecanică. Nu e de mirare că producţia modelului a durat tocmai până la finele lui 1964, adică aproximativ 7 ani.

  • 1959 Maserati 3500GT Vignale Spyder

    Şi pentru că 3500 GT a fost un model important în istoria Maserati, din colecţia închinată Centenarului nu putea lipsi nici modelul 3500GT Vignale Spyder din 1959, varianta decapotabilă a coupe-ului de succes. A fost o soluţie menită să profite de pe urma faptului că 3500GT se bucura de un imens succes. „Vinovat” de actualul design a fost Giovanni Michelotti, omul de creaţie al carosierului Vignale, al cărui nume este deţinut în prezent de Ford şi urmează a fi folosit pe nivelurile sale de echipare superioare. În cadrul expoziţiei, exemplarul 3500GT Vignale Spyder este chiar conceptul expus în 1959 cu ocazia Salonului Auto de la Torino. El a diferit în mică măsură de versiunea de serie. Sub capotă se afla un motor cu şase cilindri în linie, de 3.5 litri, capabil să dezvolte 230 de cai putere şi să asigure o viteză maximă de 230 de km/h.

  • 1959 Maserati 5000GT Touring „Scia di Persia”

    Şi tot Maserati 3500 GT a stat la baza celei mai excentrice comenzi de la finalul anilor `60. Şahul Iranului le-a cerut italienilor să creeze „cea mai rapidă maşină din lume”. Maserati a acceptat provocarea şi a apelat la carosierul Touring pentru a crea un design demn de conducătorul din Orientul Mijlociu. Rezultatul a fost montat pe şasiul tubular al lui 3500GT şi a primit sub capotă un motor V8 de aproape 5.0 litri, capabil să livreze 325 de cai putere la 5500 de rotaţii. E drept că italienii nu au reuşit să atingă decât 260 de km/h cu acest automobil, însă ideea de prsonalizare începea să prindă contur. Nu e de mirare că Maserati a mai construit alte 33 de exemplare pentru aristocraţia acelei perioade, folosindu-se de carosieri importanţi ca Allemano, Bertone, Frua, Ghia, Michelotti, Monterosa şi Pinin Farina.

  • Maserati A6 1500 Pinin Farina

    După succesele obţinute în motorsport, Maserati se hotărăşte să dezvolte şi maşini de strada. Aşa se naşte în 1940 un proiect ambiţios la Modena, locul care a devenit casă pentru Maserati după ce Adolfo Orsi a cumpărat compania şi a mutat-o de la Bologna, unde se născuse iniţial. Dezvoltarea unui model de stradă a durat însă mult şi a întâmpinat o mulţime de piedici puse de cel de-al doilea Război Mondial. Roadele au putut fi culese abia în 1947, când, în cadrul primului Salon al Carosierilor Italieni de la Milano, constructorul din Modena prezenta Maserati A6 1500 Pinin Farina. Caroseria fluidă şi aerodinamică pentru acea vreme purta semnătura marelui Battista Pinin Farina. Exemplarul pe care am reuşit să-l vedem de aproape era chiar unul dintre cele două prototipuri expuse la Salonul Carosierilor. Maşina a fost recuperată recent din Argentina şi a fost supusă unui intens proces de restaurare. Spre deosebire de modelele destinate circuitului, Maserati A6 1500 Pinin Farina beneficia de un agregat modest cu şase cilindri, de 1.5 litri, capabil să livreze 65 de cai şi să atingă 153 de km/h.

  • 1956 Maserati A6G/54 Berlinetta Zagato

    Unul dintre cele mai populare modele Maserati, mai ales după ce a servit ca muză pentru conceptul Alfieri, prezentat în primăvara acestui an cu ocazia Salonului Auto de la Geneva. Dezvoltat pornind de la un motor de cursă, A6G/54 a fost trimis către trei carosieri italieni celebri pentru a propune mai multe tipuri de design. Zagato a venit cu ideea unui Spyder, însă doar un singur exemplar a văzut lumina zilei. Variantele Berlinetta au avut mai mult succes, fiind produse 20 de unităţi, dintre care una păstrată în condiţii bune la muzeul Tridentului. Toate au fost diferite, iar două dintre ele au beneficiat de celebrul plafonul cu două cocoaşe. Acesta a fost creat pentru că, în spiritul clasic italian, măsurătorile nu s-au potrivit cu rezultatul final. Iar clienţii maşinilor erau mai înalţi decât nivelul plafonului. S-a recurs astfel la umflarea acoperişului pentru a crea spaţiu la nivelul capului.

  • 1953 Maserati A6GCS/52 Berlinetta Pinin Farina

    După cum vă spuneam, o parte din şasiurile modelului Maserati A6GCS/52 au ajuns şi la Pinin Farina. Carosierul italian a primit doar patru unităţi şi a încredinţat designul tânărului Aldo Brovarone. Acesta a mizat pe dimensiuni compacte şi elegante, caracterizate de bosaje pronunţate şi evacuări impresionante, după cum descria pe atunci Lorenzo Ramaciotti, şeful departamentului de design Maserati. Sub capotă se afla un motor cu şase cilindri în linie, de 2.0 litri, capabil să livreze 170 de cai la 7300 de rotaţii. Suficient pentru o viteză maximă de 235 de km/h.

  • 1960 Maserati Tipo 60 Birdcage

    Modelul Maserati Tipo 60, prezentat în 1960, a făcut senzaţie în presa britanică. Englezii au poreclit maşina „Birdcage”, cuvânt care se traduce simplu „colivie”. Motivul? Creaţia italienilor venea cu un şasiu inovativ, gândit de Giulio Alfieri şi lăsat la vedere, chiar la baza parbrizului. Propulsat de două motoare diferite, unul de 2000 şi altul de 2890 cmc, modelul italian a făcut istorie în cea mai grea cursă a acelei vremi: Nurburgring 1000 de kilometri. Maserati Tipo 60 Birdcage a câştigat cursa în 1960 cu Moss şi Gurney la volan şi în 1961 cu Casner şi Gregory. Treptat, Birdcage a devenit faimos şi dincolo de Ocean, în Statele Unite, unde a dominat competiţiile în mâinile unor piloţi faimoşi ca Odoardo Govoni şi Mennato Boffa.

  • 1971 Maserati Boomerang Italdesign

    Recunoscut ca fiind unul dintre cei mai vizionari designeri ai acestui secol, Giorgetto Giugiaro era văzut de oficialii Maserati ca „omul de creaţie auto cu cea mai mare influenţă”. Nu e de mirare că a fost ales să deseneze modele importante pentru Trident, cum ar fi Ghibli, Bora, Merak, Quattroporte sau 3200 GT. În 1971, Giugiaro prezenta la Salonul Auto de la Torino conceptul Boomerang. O inovaţie în design şi o creaţie care face în acel moment o adevărată baie de mulţime. Criticii laudă apariţia, iar jurnaliştii descriu prototipul simplu: „Arată de parcă ar merge cu 100 de km/h chiar şi atunci când stă pe loc.” Bazat pe platforma Bora, conceptul Boomerang beneficia de un motor V8 de 4.7 litri, capabil să livreze 310 cai putere la 6000 de rotaţii şi să atingă o viteză maximă de 280 de km/h. Succesul său este confirmat şi de milioanele de maşinuţe replică vândute copiilor din întreaga lume.

  • 1958 Maserati 420M Eldorado

    În 1957, pe autodromul din Monza, adică în localitatea unde găsim astăzi şi pista pe care se desfăşoară Marele Premiu de Formula 1, a fost organizată cursa „500 Miglia”. După cum o sugerează şi numele, era o competiţie care însuma 500 de mile, echivalentul a 800 de kilometri, şi care aşeza la start cele mai importante mărci americane şi europene, într-o bătălie aşteptată probabil de decenii întregi. Chiar dacă în 1957 italienii de la Maserati decideau să se retragă din lumea curselor, hotărârea lor avea să fie întoarsă de către liderii pieţei mondiale de îngheţată: Eldorado. Compania le-a cerut celor de la Maserati să participe la cursă cu o maşină complet nouă, „capabilă să apere tradiţia glorioasă a Italiei în motorsport.” Inginerii Maserati s-au pus pe treabă rapid şi au dat naştere în doar câteva luni unei maşini cu motor V8 de 4.2 litri, gata să livreze 410 cai putere şi să atingă o viteză maximă de 350 de km/h. În spatele volanului a fost ales Stirling Moss. La 56 de ani distanţă, Sir Stirling Moss s-a apropiat cu drag de maşina albă „de îngheţată” şi a stat pentru fotografii minute în şir. Echipa era din nou întregită.

  • 1965 Maserati Quattroporte

    În 1965 începe să se scrie una dintre cele mai importante pagini din istoria Maserati: se năştea Quattroporte. Era rezultatul unui proces mai lung, care încerca să înlocuiască un model de succes cum era 3500 GT. În 1963, la Salonul Auto de la Torino, maserati le cerea clienţilor să aleagă între două creaţii diferite: Quattroporte şi Berlinetta, ultimul un concept cu două locuri, cunoscut şi sub numele Mistral. După reacţiile pozitive ale publicului, Quattroporte a devenit realitate şi a fost transformat în „berlina cea mai rapidă din lume”. Pentru această titulatură, primul Quattroporte a avut nevoie de un motor V8 de 4.2 litri, capabil să dezvolte 260 de cai putere la 5000 de rotaţii şi să atingă o viteză maximă de 230 km/h. Designul şi resursele motorului au atras nume importante, aristocraţi, actori şi sportivi. Treptat, Maserati a lansat mai multe ediţii ale modelului, exploatând cu succes popularitatea. În cadrul expoziţiei de la Modena, maşina expusă în muzeu a aparţinut chiar celebrului Marcello Mastroiani, actor italian care a jucat în faimoasa peliculă „La Dolce Vita” a lui Federico Fellini.

  • 2012 Maserati Quattroporte

    Lângă clasicul Quattroporte, Maserati a aşezat şi vechea generaţie a modelului de lux, despre care susţine că este ca un soi de vin bun: în fiecare an are o particularitate aparte. A cincea generaţie, desenată de Pininfarina şi produsă sub atenta supraveghere a celor de la Ferrari, a fost deja desemnată un succes de piaţă, privind cifrele oficiale. Mai mult, cele 57 de premii internaţionale obţinute de-a lungul carierei au certificat modelul pentru clienţii din acest segment. Vechea generaţie beneficia de un motor V8 de 4.7 litri, capabil să ofere 430 de cai putere şi să garanteze o viteză maximă de 275 km/h.

  • 2014 Maserati Ghibli

    Văzut ca prima declaraţie de război serioasă a italienilor la adresa rivalilor germani, Maserati Ghibli nu putea lipsi din expoziţie. Este primul model de segment E al italienilor, gata să se dueleze cu BMW Seria 5 sau Mercedes E-Klasse. Modelul este produs în prezent în fabrica Giovanni Agnelli din Grugliasco, alături de a şasea generaţie a modelului Quattroporte. Ghibli beneficiază în premieră de o motorizare diesel şi de o tracţiune integrală.

Mai departe...
  • eee, vineri, 27.06.2014 12:37

    frumos, multumim!

  • inexorabil, vineri, 27.06.2014 15:28

    Am parcurs aceasta mladioasa vitrina cu nestemate intr-un acompaniament pe masura (in casti): Gary Numan - Cars. Din pacate, nu vom mai avea parte niciodata de creativitate, autenticitate si mai ales de...individualitate. Fugit irreparabile tempus...

  • ups, vineri, 27.06.2014 22:51

    se pare ca avem unul pe aici care dansa fox in tineretile lui

  • isa.t, vineri, 27.06.2014 22:52

    multumim