POVEŞTI AUTO: 20 de momente decisive care au influenţat istoria designului Opel

Acum exact 50 de ani, Opel deschidea primul centru de design european al unui constructor auto. Înaintea tuturor mărcilor premium sau non-premium ale Europei. Iar cele cinci decenii au adus o mulţime de poveşti de colecţie pentru marca germană.

Dacă te-ai fi născut în Europa anilor '30 şi ai fi iubit maşinile atât de mult încât să le visezi în adolescenţă şi să le desenezi pe şerveţele, bucăţi de lemn, metal sau chiar pe pământ, scrijelind cu pietre ascuţite în colb, aveai şanse foarte mici să ajungi designer auto. Chiar şi dacă ai fi fost extrem de talentat. Motivul nu e legat de criterii de selecţie draconice, ci de simplul fapt că nicio universitate europeană nu-ţi oferea studii specializate pe design industrial auto. În plus, oricât de ciudat ar părea astăzi, niciuna dintre mărcile de pe Bătrânul Continent nu beneficia de un centru de design specializat.

Dacă astăzi vorbim de sute de oameni care lucrează zilnic în sedii futuriste pentru a desena concepte, maşini de serie, interioare, trenduri şi vise, Europa desena maşini cu ajutorul inginerilor în anii '50. Războiul făcuse îndeajuns de multe pagube încât producătorii mari să fie interesaţi de redresare şi abia apoi de formele maşinilor produse, iar zonele dedicate designului erau de fapt camere în care maşinile erau modelate după criterii mai degrabă generale, ale industriei, decât după o filosofie proprie a brandului. 

Singurele pete de culoare veneau din Italia, acolo unde carosieri precum Pininfarina sau Bertone începeau să şocheze prin forme fluide şi sportive într-o lume a convenţionalului. Aceştia construiau însă idei şi sperau ca marii constructori să îi contracteze pentru ca prototipurile să devină modele de serie cu sigle pe capotă. 

În acest context, la începutul anilor '60, Opel făcea un prim pas pentru a schimba istoria designului european aşa cum îl ştim astăzi. Camera în care designerii erau de fapt ingineri care-i puneau la muncă apoi aşa-numiţii "modelatori" s-a transformat într-un centru de creaţie imens şi cu arhitectură modernă. Deschis la Russelsheim, în imediata apropiere a zonei de testare dinamică a maşinilor, noul Studio de Design Avansat a devenit rapid Mecca tuturor celor care desenau maşini din plăcere. 120 de designeri au fost angajaţi într-un timp foarte scurt de singurul loc din Europa în care tehnologia vremii putea fi utilizată la potenţial maxim. Coordonator: Clare MacKichan, chemat din Statele Unite să schimbe faţa mărcii deţinute de General Motors.

Astăzi vedem împreună ce s-a întâmplat la primul centru european de creaţie auto în anii următori şi care a fost ulterior moşternirea lăsată de MacKichan şi vizibilă chiar şi astăzi în liniile modelelor din gama modernă Opel.

Bonus: punem la bătaie publicaţia aniversară "50 Years Opel Design Studio" cu autograful original al lui Erhard Schnell, designerul primului Opel GT (1965). Trebuie doar să ne convingi în comentarii că eşti pasionat de marcă şi că meriţi să primeşti revista. Intră în articol apăsând pe link-ul de mai jos.

• 

  1964: Modelul american

  Centrul de Design Avansat din Russelsheim a fost primul pentru un constructor european, însă nu primul din lume. Americanii de la GM deja construiau maşini fantastice peste Ocean, Corvette fiind una dintre creaţiile de excepţie care au făcut înconjurul lumii la acel moment. Atunci când Opel a creat noul centru, know-how-ul a venit din SUA cu acelaşi avion cu care a ajuns şi Clare MacKichan, reformatorul modului în care marca germană a început să privească designul începând cu acel moment înainte. 

  GM Tech Center din Detroit fusese deschis în 1956, iar Centrul de Design Avansat al Opel a replicat întocmai atât structura şi metodele, cât şi arhitectura semnată de finlandezul Eero Saarinen. Noul epicentru al designului auto european a fost instantaneu un hit şi era privit ca o universitate de top pentru oamenii de creaţie auto, prezenţa în CV a unui stagiu de pregătire aici fiind echivalentul unei diplome de master astăzi.

• 

  Apare în peisaj "banalul" lut

  Până în anii '60, designerii auto modelau maşinile la scară 1/1 într-un plastic special care era însă foarte pretenţios. metoda inventată de italieni era bună, însă materialul se întărea foarte rapid şi nu permitea observarea fidelă a liniilor de forţă ale maşinii. GM a introdus însă, la Detroit şi la Russelsheim, un nou material de excepţie: lutul. Acesta era mult mai maleabil, se întârea mult mai greu, iar liniile era acum mult mai clare şi mult mai uşor modelabile. Noua invenţie este astăzi utilizată de toate centrele de design ale lumii şi reprezintă unul dintre principalele paşi în construcţia maşinilor.

• 

  1965. Experimental GT, primul produs al Centrului de Design Avansat Opel:

  Opel a şocat lumea auto în 1965. La Salonul auto de la Frankfurt, la standul Opel a apărut o maşină care nu semăna cu nimic din ceea ce marca germană avea pe atunci în gamă. Se numea Experimental GT şi era un concept fantastic care a paralizat vizitatorii celui mai important eveniment auto german. În plus, dovedea faptul că cei 120 de designeri care-şi făcuseră loc la Russelsheim fac o treabă excelentă.

  Conceptul a fost desenat de o echipă coordonată de Erhard Schnell, la ideea directorului Clare MacKichan. Experimentul creării unui concept era atât de nou pentru Europa, încât designerii Opel au fost nevoiţi să menţină un secret absolut asupra proiectului. Nici măcar şefii Opel sau GM nu ştiau ce pregătesc aceştia: "Clare MacKichan nu le-a spus nimic celor din conducere. Când studiula fost aproape gata şi era practic bun de expus la Salonul de la Frankfurt, nu a avut de ales şi a trebuit să le spună superiorilor săi ce pregătim. Am avut dubii când Experimental GT a fost prezentat pentru prima dată intern, însă am răsuflat uşuraţi când directorii au aplaudat spontan la vederea conceptului", povesteşte Erhard Schnell.

• 

  Primul concept creat de un constructor european

  Pe vremea în care Opel prezenta Experimental GT, conceptele erau extrem de rare în industria auto. De fapt, singurele existente le aparţineau constructorilor americani, însă erau atât de rarefiate, încât ideea în sine îi era străină publicului. 

  Prin Experimental GT, Opel devenea primul producător auto european care dezvolta un prototip cu scopul de a demonstra capabilităţile de creaţie ale mărcii. Mai mult, pe vremea în care Opel prezenta al doilea său concept, denumit Opel CD (Frankfurt 1969), doar Mercedes-Benz dezvăluise un concept propriu, lansat în acelaşi loc: C111. BMW reacţionează în 1972 prin prezentarea lui BMW Turbo, iar Audi nouă ani mai târziu, când lansează Forschungsauto (1981).

  Constructorii de volum au avut o întârziere de cel puţin 15 ani până când să se alinieze la noile trenduri. Volkswagen Auto 2000, primul concept al mărcii din Wolfsburg, vine abia în 1981, Citroen Karin în 1980, Renault Eve în 1981, iar Peugeot Vera Plus în 1982.

• 

  1968: Naşterea lui Opel GT

  Deşi conceptul Experimental GT a fost o idee pur expresivă, designerii construind acest prototip pentru a demonstra capabilităţile echipei de la Russelsheim, primirea de la Salonul Auto de la Frankfurt i-a determinat pe directorii Opel să ceară o versiune de serie a acestei maşini.

  Au existat însă mari provocări tehnice. Maşina nu avea portbagaj în varianta concept, iar acest lucru nu s-a schimbat nici în versiunea de serie, modelul fiind dedicat exclusiv celor care îşi doreau să simtă plăcerea pură de a conduce. Farurile escamotabile, uşile care se prelungeau mult pe acoperiş şi un plafon foarte scump în producţia de serie nu au fost nici ele considerate piedici, astfel că maşina vedea lumina zilei în 1968.

  Cel mai performant motor de sub capota lui Opel GT era un 1.9 cu patru cilindri împrumutat de la Rekord C care ducea maşina cu o masă de sub o tonă la o viteză maximă de 185 de kilometri pe oră, excepţională pentru acea vreme.

• 

  Erhard Schnell, omul care a creat Opel GT, Corsa şi Calibra

  Unul dintre cei care şi-au pus amprenta decisiv pe noile linii ale mărcii Opel a fost germanul Erhard Schnell, cel care a coordonat şi desenat atât conceptul Experimental GT, cât şi versiunea sa de serie. Ambele au fost dezvoltate în mai puţin de 3 ani, ceea ce pentru vremurile respective era o reuşită fantastică. Astăzi, Erhard Schnell are 85 de ani, dar ne-a fost alături la vizita centrului de design din Russelsheim. "Cât timp am lucrat la conceptul GT, principala noastră activitate era de fapt dezvoltarea celorlalte modele din gamă, Rekord, Kadett", spune Schnell, cel care a creat printre altele logotipul folosit pe Opel Rekord. "Reveneam la proiectul GT odată la câteva săptămâni, dar în acele momente ne dădeam sufletul pentru ca produsul să fie unul excepţional", îşi aminteşte germanul.

  Schnell a continuat ulterior să deseneze hituri Opel, cele mai cunoscute fiind Corsa de primă generaţie (1982) şi coupe-ul Calibra (1989). 

• 

  1970: Opel Manta

  Unul dintre cele mai apreciate coupe-uri compacte ale anilor '70-'80 vine tot în aceasta perioadă fantastică pentru marca germană. Construit ca răspuns la prezentarea lui Ford Capri, modelul Opel a fost desenat de George Gallion şi imaginat în doar trei săptămâni. 

  "Şeful meu de atunci, Chuck Jordan, a plecat în vacanţă spunându-mi să desenez un concurent pentru Ford Capri. Mi-a spus să-l termin până când se întoarce, pentru că altfel îmi arată el însuşi cum se face un astfel de proiect", îşi aminteşte Gallion. Aceluiaşi designer îi aparţine celebra expresie "Când designerii visează la ce au de făcut, ei visează de fapt viitorul automobilelor".

  Opel Manta a fost produs în peste un milion de exemplare între 1970 şi 1988 şi astăzi este unul dintre cele mai apreciate modele în zona Opel Retro. Secretul său la momentul respectiv: preţul accesibil datorat faptului că multe componente ar fost împrumutate de la modele deja existente. "De exemplu, nu am avut timp să dezvoltăm propriile blocuri optice şi lămpi de semnalizare, astfel că ne-am orientat pe loc şi le-am preluat pe cele ale modelului Olympia, pe care Opel tocmai îl scosese din gamă", rememorează Gillian.

• 

  Pepiniera de la Russelsheim

  Pe la sfârşitul anilor '60, Ferry Porsche şi-a făcut apariţia la Centrul de Desgn Avansat al celor de la Opel, a intrat în biroul lui Anatole Lapine, directorul de creaţie al mărcii la acea vreme, şi într-o discuţie lungă a văzut planurile şi desenele ale acestuia. Porsche a fost atât de impresionat, încât Lapine a fost înregimentat imediat de Porsche, iar Lapine îşi punea semnătura ulterior pe Porsche 928 ajutat de alţi doi designeri "transferaţi" de la Opel, Wolfgang Möbius la Dick Söderberg.

  Pepiniera de designeri de la Russelsheim a mai dat de altfel câteva nume fantastice care au făcut istorie în industria auto. De la Hideo Kodama, care a desenat toate modelele de segmente mici pentru Opel între 1966 şi 2004, la Jean Francois Venet, care acum lucrează pentru Renault. De la Bryan Nesbitt (Pontiac Solstice, G6, Cadillac BLS) la Chris Bangle, omul care a condus ulterior revoluţia designului BMW.

• 

  "Văduva Neagră" şi povestea unui star dispărut fără urmă

  Un alt proiect secret pe care designerii Opel l-au "complotat" în laboratoarele Centrului de Design a fost o versiune ultraperformantă a lui Opel Record C care să fie destinată circuitelor. Cu 180 de cai putere scoşi dintr-un motor cu patru cilindri, maşina a primit rapid porecla "Văduva Neagră" datorită schemei sale simple de culori. Modelul unicat a fost pilotat la acea vreme în diferite competiţii de Erich Bitter şi de un tânăr talent care avea să devină mai târziu o legendă: Niki Lauda.

  Maşina de competiţie a dispărut fără urmă în anii '70, însă atelierele Opel au cumpărat ulterior un Rekord C produs în acelaşi an şi l-au modificat astfel încât să arate identic. Noul model a fost disponibil pentru teste în cadrul evenimentului de celebrare a celor 50 de ani de exeistenţă a Centrului de Design Opel,, la care Automarket a fost prezent, însă este atât de apreciat de marca germană, încât nu putea fi testat decât în scaunul din dreapta, cu un pilot profesionist la volan.

• 

  1975: primul an cu două concepte

  În 1975, designerii Opel reuşeau o nouă performanţă de exepţie: prezentarea a două concepte în acelaşi an, eveniment unic pentru industria auto în acele timpuri. Opel GT-W Genève a fost prezentat în primăvară, la Geneva, iar Opel GT2 la Frankfurt, în toamnă. Ambele erau coupe-uri ultrasportive, însă logica lor era diferită.

  Dacă primul avea un motor Wankel, proiectul fiind oprit din cauza crizei petrolului, al doilea dispunea de computer de bord, instrumentar digital şi uşi glisante, elemente despre care Opel susţine că au anunţat viitorul actual alindustriei auto. Al doilea concept ar fi trebuit să dea naştere unei a doua generaţii a lui GT, însă aceeaşi criză mondială a petrolului a oprit dezvoltarea modelului.

  Opel GT avea să revină în nomenclatura mărcii abia în 2006, când un model produs în SUA pe platforma lui Pontiac Solstice şi Saturn Sky a fost modificat şi transformat într-un roadster care l-a înlocuit în gamă pe Opel Speedster. Modelul nu a fost un succes, fiind construite 8000 de bucăţi.

• 

  1982. Primul Opel Corsa

  Unul dintre modelele cel mai bine vândute din gama Opel actuală a văzut lumina zilei în prima sa generaţie în 1982. Sub atenta supraveghere a designerului lui Opel GT, Erhard Schnell, şi cu aportul lui Hideo Kodama, adus de Opel din Japonia special pentru a desena maşini mici. Modelul care între timp a devenit una dintre axele mărcii germane şi-a început cariera de piaţă ca un hatchback cu trei sau cinci uşi cu linii drepte, angulare, robuste, "masculine". 

  Corsa a apărut pe piaţă într-un moment în care concurenţii Opel aveau deja vechime în segment (Fiesta din 1976, Polo în 1975), iar apariţia modelului de oraş a reuşit să atragă atenţia prin coeficientul său aerodinamic excelent (0.36) şi prin spaţiul generos pentru bagaje (225 de litri). "Pasagerii din Corsa trebuie să-şi dea jos pălăriile doar când trebuie să se salute", spunea un mesaj publicitar pentru modelul Opel într-o vreme în care pălăriile erau încă parte a culturii europene.

  În acest moment, Corsa se pregăteşte de a cincea generaţie, care va fi lansată la Frankfurt în această toamnă, iar prototipurile camuflate sunt vizibile la fiecare 10 minute în jurul uzinei Opel din Russelsheim. 

• 

  1983: Opel Junior anunţă modelele de oraş personalizabile de astăzi

  Corsa le-a făcut poftă designerilor Opel. Deşi modelele de segment B erau cele mai mici din industria auto în acel moment, anul 1983 a venit cu prezentarea conceptului Opel Junior, care peste ani urma să se regăsească din punct de vedere conceptual în Opel Adam, modelul de oraş lansat de germani în toamna lui 2012.

  Conceptul Opel Junior a fost semnat de nume mari ale designului auto, precum Chris Bangle şi Gert Volker Hildebrand, şi venea cu soluţii practice interesante: tapiţerie care se transforma în saci de dormit, radio şi boxe detaşabile şi un bord complet personalizabil cu module. 

• 

  1986: Opel Omega şi picătura de apă

  Atunci când Opel a lansat modelul Omega, înlocuind defunctul Rekord, marca germană anunţa un atac la segmentul mare premium, cu BMW Seria 5 în prim-plan. Era 1986, iar Omega promitea o serie de elemente inedite pentru acea vreme. De exemplu, designerii mărcii din Russelsheim afirmau că inspiraţia profilului acestui model a venit din natură, forma picăturii de apă fiind sursa liniilor expuse de Omega.

  Cu un cofiecient aerodinamic de 0.28, Omega devenea, de altfel, cea mai "fluidă" maşină din segmentul său. În plus, Omega aducea o serie de inovaţii interesante, printre care se număra computerul de bord care putea calcula consumul instantaneu. După 800.000 de exemplare produse şi două generaţii, Omega a ieşit din lista de modele Opel şi nu a fost înlocuit cu nimic în gamă. Opel rămânea astfel în 2003 fără un reprezentant în segmentul sedanurilor mari, preferând să se concentreze pe zona medie, compactă şi subcompactă.

• 

  1989: Apare Calibra

  Vă imaginaţi astăzi un Insignia Coupe? Sau măcar un Cascada Coupe? Ei bine, acest lucru a fost posibil în 1989, când Opel a scos pe piaţă modelul Calibra. Desenat de deja veteranul Erhard Schnell după metode clasice - "Computerul nu poate fi creativ", spune el - modelul a aprins imediat pasiuni în inimile clienţilor care-şi doreau un succesor real al lui Opel Manta.

  Considerat o versiune coupe a lui Opel Vectra, Calibra a fost construit de Opel într-o perioadă în care modelele japoneze coupe făceau ravagii printre iubitorii modelelor de acest tip. Chiar dacă avea tracţiune faţă şi îmbunătăţirile dinamice faţă de sedan erau limitate de platformă, Calibra a devenit în acel moment maşina cu cel mai bun coeficient aerodinamic din lume (0.26), fapt care a adus din nou valuri de aprecieri care au curs înspre oamenii din Centrul de Design Avansat Opel.

• 

  Opel Zafira. Renaşterea maşinii de familie.

  Antrenaţi timp de 35 de ani pentru a inventa lucruri inteligente în spaţii înguste, designerii Opel au reuşit să transforme monovolumul compact într-un spaţiu ultrainteligent odată cu prezentarea lui Zafira. Se întâmpla în 1999, moment în care în onomastica Opel îşi făceau apariţia denumiri precum Flex7, sistemul inovator care le permite tuturor celor 7 scaune să gliseze şi să pivoteze şi care poate transforma maşina dintr-un monovolum de persoane într-o utilitară cu 1700 de litri spaţiu de depozitare fără ca vreun scaun să fie demontat. Obsesia pentru aerodinamică a designerilor Opel transformă şi Zafira în cel mai bun model din segment, cu un coeficent de doar 0.33.

• 

  Speedster. Intrusul sportiv.

  Într-o gamă care se concentra din ce în ce mai mult pe nevoile familiei, anul 2001 aduce un intrus. Se numeşte Opel Speedster şi este un roadster bazat pe Lotus Elise care devine primul model cu motor amplasat central în gama mărcii din Russelsheim. Spre deosebire de modelele clasice, Speedster introduce panourile de caroserie din plastic ranforsat, care permit forme agresive şi angulare inedite.

• 

  2003: Conceptul Insignia defineşte filosofia Opel: "Măiestria Sculpturală se întâlneşte cu Precizia Germană"

  Gama de modele pe care le cunoaştem astăzi în linia Opel au avut la bază un singur concept. S-a numit Insignia şi a fost lansat în 2003 la Salonul Auto de la Frankfurt. Moment în care timpul s-a oprit pentru marca din Russelsheim. Pentru că noul prototip anunţa o schimbare atât de mare, Opel a trebuit să explice care este logica liniilor senzuale şi a formelor fantastice ale lui Insignia. iar explicaţia a venit sub forma unei filosofii de brand care poate fi aplicată fiecărui model lansat de Opel din 1964 încoace, fără excepţie. "Măiestria Sculpturală se întâlneşte cu Precizia Germană" este conceptul de design în jurul căruia gravitează modelele Opel, iar explicaţia sa e simplă: un amestec de matematică şi creativitate, de exactitate şi fantazie. Maşinile pe care urma să le producă Opel de acum înainte promiteau o apartenenţă şi mai sănătoasă la aceasta filosofie, ceea ce însemna că urma să vedem un înlocuitor sexy pentru Vectra şi o nouă Astra mult mai fluidă.

  "La Opel nu folosim expresia "Limbaj de design", pentru că acest lucru implică o idee care se poate schimba după câţiva ani. O filosofie de design este însă permanentă şi va sta la baza maşinilor pe care Opel la va produce chiar şi în 2060", spuen Mark Adams, vicepreşedintele de Design al GM Europe.

• 

  2007: Conceptul GTC ne dezvăluie formele lui Insignia

  Ştim cu toţii Opel Vectra. O maşină cu linii masculine, dure, care reuşea să-şi explice rolul mai ales bărbaţilor. Ei bine, când Opel a dezvăluit conceptul GTC, acum exact 7 ani la Salonul Auto de la Geneva, Opel anunţa un urmaş mult mai sportiv, mai dinamic al lui Vectra. Iar modelul de serie, denumit Insignia, se lansa la un an diferenţă, la acelaşi salon. "Am prezentat deliberat Conceptul Insignia pentru a crea un halo a ceea ce eu numesc sentiment premium de top, pentru a oferi o direcţie clarp de calitate şi credibilitate pentru brand. Conceptul GTC a adăugat apoi o dimensiune sportivă, dramatică", spune Mark Adams, cel care conduce astăzi direcţia de design Opel.

• 

  2006: Centrul De Design Opel se extinde şi devine GM Europe Design Center

  La 42 de ani de la deschiderea centrului de design original, Opel inaugurează noul GM Europe Design Center. Acesta are o suprafaţă extinsă (20.000 de metri pătraţi), se modernizează şi preia toate facilităţile tehnologice de ultimă oră din câmpul de creaţie auto, dar păstrează unele tradiţii necesare, precum modelarea lutului sau desenele clasice pe hârtie. În acest moment, Centrul beneficiază de o colaborare strânsă cu celelalte 10 Birouri de Design ale GM din întreaga lume şi este animat de peste 300 de angajaţi de 19 naţionalităţi.

  Am reuşit să vizităm parţial noul centru şi am avut acces la o demonstraţie neo-retro de design în care două echipe de designeri explicau metodele din 1964 versus metodele utilizate astăzi, la 50 de ani distanţă. De la desenul cu benzi autocolante pe un perete plan la creaţiile 3D computerizate. De la desenele cu creioane colorate la sculptura cu laser în lut. De la birouri şi dulapuri scorojite din lemn la planuri de lucru impecabile contraluminate. Totul s-a schimbat, însă filosofia a rămas identică la Opel: "Măiestria Sculpturală se întâlneşte cu Precizia Germană".

• 

  Conceptul Monza ne aruncă în noua eră Opel

  Ultimul concept dezvoltat de designerii din Russelsheim se numeşte Monza şi anunţă noile linii pe care le vom regăsi pe familia de modele a mărcii începând cu noua generaţie Insignia. Cei de la Opel denumesc asta "Opel Design 2.0", iar caracteristicile sale pregnante sunt liniile atletice, evoluate, şi modul în care acestea adoptă trendurile tehnologice moderne prin display-uri şi proiecţii LED care iau locul instrumentarului clasic de bord. De exemplu, touchscreen-ul este considerat deja depăşit de Opel, pentru că următorul pas în zona comenzilor se bazează pe recunoaşterea vocală: "Toată lumea doreşte astăzi să aibă un touchscreen, dar comenzile vocale vr domina zona auto în scurt timp. De exemplu, dacă eşti la volan şi vrei să vezi doar vitezometrul, vei putea să elimini prin cuvinte toate celelalte informaţii inutile din faţa ta. Sisteme de recunoaştere a vocii vor schimba complet modul în care desenăm interioarele", spune Mark Adams.

  De altfel, designerii Opel care ne-au întâmpinat la Russelsheim ştiu foarte bine care sunt trendurile viitorului, o echipă specială find însărcinată cu analiza conceptelor vizuale care acaparează lumea: "Noi ştim cum vor arăta maşinile care vor circula pe stradă peste 4-5 ani. Ce vedem astăzi pe şosele reprezintă deja lucruri vechi pentru un designer".