Interior
În ultimii ani, segmentul B a văzut o mulțime de modele noi care nu mai pun preț pe materiale de calitate. În cadrul Grupului Volkswagen vedem mulți exponenți care dispun de plastic tare, neprietenos, gard în gard cu austeritatea.
A cincea generație Renault Clio caută să exploateze aceste slăbiciuni și vine cu cele mai bune materiale din segmentul B. Plastic moale, bine ales, fix în zonele habitaclului cu care interacționezi cel mai mult. Planșa de bord este plăcută la atingere, ba chiar poate fi colorată cu o spumă de culoare albă care imită aspectul pielii. Apăs pe ea și am impresia că mă aflu în segmentul premium. Într-un Seat Ibiza sau Volkswagen T-Cross mi-aș fi rupt unghiile.
Există plastic moale și pe fețele ușilor față (nu și pe cele spate) dar și pe conturul consolei centrale. Bineînțeles, există și plastic tare, însă este bine mascat. Ergonomia este foarte bună pentru că Renault nu s-a grăbit să renunțe la butoane și să aglomereze totul pe un ecran digital. Butoanele există și au fost poziționate ca niște clape de pian, ușor de intuit. Scaunele au fost și ele regândite și oferă acum o susținere laterală mai bună, un șezut mai lung și o tetieră mai subțire.
Elementul cu care interacționezi cel mai des, adică volanul, a fost și el redesenat și arată mult mai bine. Este mai mic pentru că au fost reduse dimensiunile airbagului. De asemenea, și coloana de direcție a devenit mai compactă. Iar sub volan, Slavă Cerului, avem un nou modul pentru controlul sistemului audio. Arată mai potrivit pentru secolul 21.
Renault a înmulțit și repoziționat și spațiile de depozitare. Ai un spațiu foarte bun pentru telefonul mobil la baza planșei de bord. Are o suprafață aderentă și vine cu încărcare prin inducție. Cotiera, deși foarte mică, are o adâncime uriașă, iar spațiile de depozitare din portiere sunt și ele extrem de generoase și pot înghiți sticle de mari dimensiuni.
La capitolul spațiu interior, Renault susține că noul Clio a câștigat 26 de mm în plus pentru genunchii pasagerilor spate, mulțumită sculptării spătarului scaunelor față. Chiar și așa, un adult poate experimenta senzații de claustrofobie, având în vedere că geamurile laterale sunt mici.
Chiar dacă locul la picioare pe bancheta spate este la limita decenței, în portbagaj Renault a reușit să promită 391 de litri. Este o valoare foarte bună, mai mare chiar decât cea a unui Volkswagen Golf. Problema mea cu acest portbagaj? Faptul că butonul de deschidere este poziționat imediat deasupra numărului de înmatriculare și se va murdări foarte ușor pe timp de ploaie. De asemenea, mai am o problemă cu faptul că marginea portbagajului este foarte înaltă și trebuie să ridici bagajele grele atunci când le introduci sau le scoți din portbagaj.
Actually not that bad!