Interior
Interiorul a fost călcâiul lui Ahile când a venit vorba de părţile esenţiale ale noii generaţii Auris, lansate în Europa în 2013. Maşina arăta fantastic, depăşea lejer eticheta de maşină de pensionari pe care i-au acordat-o fanii celorlalte modele compacte în timpul primei generaţii, dar interiorul rămăsese în urma exteriorului la nivel de design şi materiale. Chiar dacă designerii Toyota au încercat să aducă un aer tânăr la bord, un amestec nepotrivit de materiale şi suprafeţe vaste neutilizate făcea din Auris un exponat al curentului "Ergonomie da, calitate percepută ba".
Este evident că designerii şi inginerii care se ocupă de materialele de pe Auris au fost trimişi la muncă imediat după apariţia primelor review-uri. Iar la diferenţă de nici trei ani apare pe piaţă noul Auris facelift, care schimbă mult din ceea ce simţi şi vezi în interior. Nu tot, pentru că unele probleme încă persistă, dar modificările sunt clar unele pozitive.
De exemplu, panoul din plastic de pe bord care i se întindea în faţă pasagerului din dreapta e înlocuit de un material ceva mai moale la atingere. Display-ul central vechi dispare, iar în locul său apare unui modern, cu butoane touch aşezate în stânga şi în dreapta. Totuşi, grafica lasă încă de dorit pentru cei obişnuiţi cu ecranele HD de regăsite la alte mărci. Mult mai ok este grafica ecranului mic apărut între ceasurile de bord. Aici poţi vedea calculele computerului de bord, indicaţiile navigaţiei sau date venite de la cruise controlul adaptiv.
Plasticul din care e construită consola centrală e tratat cu superficialitate, însă acest neajuns este contracarat de o "pernă" laterală care-l ajută pe şofer să nu-şi zdrelească genunchiul drept atunci când abordează hotărât pedalele.
Ceasul digital simplu de pe bord, o ştampilă istorică la care cei de la Toyota nu vor să renunţe nici în ruptul capului, rămâne şi pe Auris facelift, dar se modernizează puţin pentru a se potrivi în nuanţe şi caractere cu restul graficii de la interior. Apropo de grafică, Toyota este unul dintre puţinii constructori care nu respectă fonturile, întinzând şi strângând corpul de literă pentru a acoperi butonul pe care e plasat textul. E un element observat mai ales de graficieni şi de designeri, însă japonezii ar putea să construiască mai atent micile detalii care contează.
Vorbesc de detalii amintind, de exemplu, forma aeratoarelor, care este plăcută şi evident lucrată şi concepută de un designer inspirat din industria aviatică.
La nivel de spaţiu, cei cinci pasageri nu au probleme reale de adaptare, însă portbagajul rămâne unul dintre cele mai reduse din segment: doar 360 de litri, cu 110 mai puţin decât liderul Peugeot 308.
Una peste alta, calitatea experienţei pe care o are utilizatorul obişnuit la bordul unui Auris a crescut. Mai e însă de lucru, iar modificările ar putea face subiectul unei noi generaţii cu adevărat reuşite pentru compacta niponă.
Mult peste Golf 7, banalul segmentului C. Ca fiabilitate/pret nu mai vb.