Aniversare în Ingolstadt: 25 de ani de la introducerea primului model Audi RS

Utilă retrospectiva lui Cornel -- spre deosebire de știrile-n care aflăm unde mai fabrică VAG șuruburile de 13-14. :-) Ontopic: Având rara ocazie de-a conduce (și) un RS 2 Avant, merită adăugat că-i jumate Porsche de fapt sub carapacea de Audi 80 și mai ales că se simte mult mai puțin *aseptizat* comparativ cu actualele RS-uri. Eficiente la maxim, nici vorbă, dar parcă prea Playstation-like. RS 2 e/ra deci o mașină relativ ușoară și *rea* în sensul bun al implicării pilotului -- în ciuda puterii aparent modeste acum (și cu destul turbo-lag), a supravirării la limită ori a lipsei trilioanelor de sisteme electronice ajutătoare la condus cică (omonimie nu chiar forțată cu școlile ajutătoare. :-))

Strict în opinia mea, Audi realmente Audi şi-a dat duhul prin 1991…Bijuteriile 200, V8, Quattro şi Coupé (B2) am avut şansa de a le întâlni pe viu, pe fiecare, o singură dată în viaţă (prin rromanika, dar nu locul cercetării contează), iar omniprezentul 80, desigur, destul de des. Chiar dacă nu erau concepute în spiritul exclusivismului, m-au frapat (mai ales primele trei enumerate) ca fiind realizări deosebite, imposibil de neglijat sau de uitat…Le-am perceput ca pe un flirt, un compromis sublim între aristocraţie, intelectualism şi dinamism (chiar şi astăzi mă fascinează teribil spatele lui Quattro/Coupé). S2 şi RS2 Avant au semnificat începutul unei epoci, dar, totodată, sfârşitul alteia, anume al celei pilduitoare… Dacă aş fi fost fan Audi, aş fi fondat “Club Audi 10-39;66-91” (nu trebuie să fii isteţ, ci doar atent la această expresie). La un moment dat, am precizat pe AM că pe Audi 100/200 îl consider cel mai reuşit autoturism din toate timpurile! Îmi menţin ideea… Dacă m-aş încumeta la un sondaj pe care să-l efectuez vizându-i pe actualii proprietari (nu doar români) de Audi, adresându-le “banala” întrebare “Care este simbolul lui Audi?”, cu siguranţă majoritatea lor covârşitoare ar indica cele patru inele…Cine îşi mai aminteşte însă de triunghiul negru echilateral cu un vârf în jos, baza în sus, expresia “Audi”, pe alb, în triunghi (cu “d” mic rusesc transcris italic), semisfera deasupra triunghiului şi cifra 1 ca pisc al întregii figuri? Iar dacă vrei să reliefezi legătura lui Audi cu cele patru inele, atunci trebuie musai să alegi doar primul cerc din stânga, căci acela reprezintă, de fapt, firma redenumită juridic a lui August Horch. Sau măcar să mizezi pe ovalul albastru (se admite şi roşu sau negru) culcat, de contur alb, cu expresia originală “Au∂i”, de culoare albă, înscrisă în acesta. Dar n-ai să vezi o asemenea atitudine la ai noştri coca & piţi, alias “stăpânii inelelor”. Aşijderea, mă întreb câţi posesori de Mercedes-Benz or fi auzit de…Daimler? Sau dacă ei ştiu că au cumpărat maşini de la acest concern. Probabil şi fonetica “Baiărişe Motorăn Verche” le-ar părea stranie (în consecinţă logică, te-ar privi cu o mimică tâmpă) multora dintre aceşti zmei ai şoselelor. În definitiv, tot ce contează se află pe…pereţi sau în…computerele Triadei. Desigur, la demiurgicul grafic al vânzărilor mă refer. Apropo, cea mai izbutită îndobitocire sistematică a inoculat în mintea prostimii planetare echivalenţa (absolut eronată şi răuvoitoare) dintre doctrina de Dreapta şi ansamblul net liberal (şi de Stânga, dragii mei, înrudit, deci, cu etica socialistă) profit-progres (ordinea poate fi şi inversă, fiind vorba despre o interdependenţă).

@inexorabil Ai ceva dreptate, dar mai sunt unii care stiu care este simbolul intial al lui Audi, care inel din cele 4 reprezinta Audi, samd. Stiu intreaga istorie a lui Audi, cand a fost fondata compania, de ce poarta o denumire latina, si de asemenea de ce acum apare sigla cu cele 4 inele, si ce reprezinta ele, sau fiecare inel separat. Deci, mai sunt care cunosc cate ceva, nu-s toti coca & piti.

@inexo: Așteaptă tu mult și bine corecturi la comentarii :-) (și, apropo de erori: cei 326 CP din text ai lui RS2 sunt de fapt doar 315...) ...În rest, liber la *coups de foudre* pentru B2-uri, care pe mine cel puțin nu mă dau pe spate -- retrospectiv-istoric cel puțin, fiindcă la vremea respectivă (pre-loviluție) vederea unui Audi 200 Turbo de ex. avea efectul unui șoc ozenistic. :-P Subscriu în schimb la manipularea percepțiilor globale -- nu doar în politică, ci și-n universul auto. Care nu poate fi decât calchiat pe *orbu găinilor* indus de cei care scriu istoria (vorba perfidului Churchill: *Istoria va fi laudativă cu mine, fiindcă eu o scriu*. :-)) Nu trebuie deci uitat, fie și pornind de la izvoare, că Augustul Horch a lucrat inițial în dugheana lui Karl Benz. Ori că *originalele* motoare cu care a început să se pretindă a fi premium Audi erau concepute de... Yamaha. Polaritățile (măcar parțial) false să trăiască așadar -- inclusiv alea dintre cei trei *giganți germani premioumm*, care-s (în viziunea mea cel puțin) un CARTEL bine-mersi simulând perfect o concurență acerbă. D-aia nici nu intervin în disputele pro/contra vreun *gigant*, fiecare având totuși puncte slabe la modelul x sau y (care merită însă disecate.) P.S. Concurența, fie ea și 90% manipulată, e necesară-n definitiv și ea pentru dinamica progresului (inclusiv tehnologic, dar mai ales consumologic. :-)) Ca să nu mai zic de ocuparea timpului fanboyșilor cu orice în afară de chestiile realmente importante pt viața lor. Adică interminabile contre internautice -- atunci când nu-s orbiți de alte circoteci tip fotbal.

P.S. Uite că mai greșesc și eu -- corectura comment-ului tău, stimabile, a fost făcută-n timp ce scriam... Deh, nimeni nu-i profet în țara lui -- și eu cu atât mai puțin. :-) Scuze-n orice caz către AM pt. subevaluare (și simultan mă-ntreb dacă funcționează poate telepatia ?! :-P)

Absolut corect, @VJ. Dar n-am insinuat că n-ar exista cunoscători, Doamne fereşte! Atâta doar că am impresia “generală” că se răresc pasionaţii (nu scriu şi “devotaţi”, ca să nu comit pleonasm :D) şi se înmulţesc, în schimb, “purii” şi “pragmaticii”…utilizatori/consumatori/rumegători. Care, de exemplu, cu acel “1” cvasi-heraldic din simbolul iniţial Audi ar putea cel mult să se scobească între dinţi, după o copioasă şaorma “cu de toate”. Totuşi, cum principiile democraţiei “trebuie” să fie suverane (să nu uităm însă că s-a mizat şi pe o democraţie…socialistă, ba încă foarte preţuită de arhitecţii ei şi pe care noi o cam…îmbrăţişăm iarăşi, dar acum sub egida zeului egalitarismului de rit nou, “european”, care stigmatizează necruţător “corupţia”, “sărăcia”, “discrepanţa”, “dezechilibrul”, “nedreptatea”), cică ar fi loc sub Soare pentru fiecare, “bun” sau “rău”, “deştept” sau “prost”, "conservator" sau "progresist", “bogat” sau “sărac” (apropo, între aceste ultime două categorii “antagoniste” nu există ură, ci doar o diferenţă materială temporară, adică…interşanjabilă, fiindcă – nu-i aşa? – viaţa duduie de surprize…de savurat mai ales în politichie – de Drânga, dacă aţi auzit de ea, adică un mix ideologic bramburit şi “comprimat” terminologic Dreapta-Stânga, în acest (non)sens fiind suficient să te uiţi la “logica” propovăduită de PSD, PNL, USR, UDMR ş.a.m.d., în terna şi fascinanta rromanika experienţa semnificată de succesiunea placidă a anilor postdecembrişti neconstituind baza unei – deja prea utopice – maturizări politice). Mister K, vă daţi seama cât “salivam” în copilărie, belind ochii paroxistic familiarizaţi cu “modestul” (adică “austerul”) univers auto “comunist” la splendorile “capitaliste” cărora, totuşi, ochiul “roşu” atotvigilent le îngăduia să se fălească prin “almanahele” noastre (şi nu că n-ar fi avut de ce/cu ce). “Europene”, “americane”, “japoneze” – le mâncam pe pâinea…imaginaţiei. Iar când m-am pomenit faţă în faţă cu un Opel Rekord, am crezut că nu-i adevărat, că mă ia cu ameţeală, deşi îl puteam atinge (măcar). După cum prea bine ştim şi ne-a dovedit pârdalnica asta de viaţă (sau lume?), “fructul interzis” te captivează teribil doar atâta vreme cât rămâne o Fata Morgana…După ce devine “palpabil”, adică ajunge pe mâinile tale propriu-zise precum o bucată de plastilină, parcă nu-ţi mai vine să te laşi pradă efuziunii cu putere de drog, iar visul ţi se spulberă ca două maşini intrate în coliziune la mare viteză. Realistul din mine (“plantat” cu de-a sila de viaţa ca atare, deci nu-mi este specific şi nici dezirabil, ci numai tolerabil…) decretează însă că lumea de astăzi crede (în mod “absolut”, inatacabil) doar în visele care “construiesc” ceva şi musai cu beneficiu “imediat” şi – cum altfel? – “la ordinea zilei”, deci o expresie precum “visăm ca să visăm” nu doar că nu mai este acceptată, dar te şi “recomandă” pentru “consult de specialitate”…În goana prioritară şi energofagă după “exploatabil” (definiţia corectă politic a lui “palpabil”), care nu poate fi decât o sursă de amarnică (poate şi perpetuă) distorsiune fiinţială, inclusiv imaginaţia designerilor auto pare că a sucombat…Ei nu mai sunt capabili să exercite distincţia obligatorie între frapant (în sens “pozitiv” sau mai degrabă fecund, aşa cum s-au repercutat cam toate conceptele din istoria automobilului) şi grotesc (recte cutiile electro-autonome). Iar direcţia în care se îndreaptă subiectul…subiectului nostru, recte Audi, nu ne propune o notă discordantă…Nemaifiind (demult) în WRC (adică în mediul său definitoriu natural!) şi nici la Le Mans (fiind atras, în schimb, de mirajul snob “Formula E”), Audi îşi “dinamitează” – culmea, în mod conştient! – propria-i menire…Altfel subliniat, nu se mai identifică drept idealul lui August Horch şi nici nebunia dulce a Săgeţilor Argintii, ci literalmente şi eminamente coincide cu feuda lui VAG şi se “dizolvă” lent, dar sigur, în balta de consum reprezentată de triada “în cuget şi simţiri” VW-Škoda-Seat, mai nou dornică, nevoie mare, de a cocheta cu valenţe…”premium” şi chiar cu divizii sport, de “înaltă performanţă”, ceea ce probabil că va atenua efectul subsidiarei Audi Sport sau o va face să pară doar o anexă corporatistă.

@inexorabil Cu mentiunea ca, desi Audi nu mai este implicat demult in WRC si nici in Le Mans, dar mai este prezent in DTM, si cred ca va mai ramane mult timp in aceasta competitie. O competitie unde au rezultate, fac performanta, iar spre deosebire de ei, MB s-a retras. Si nu prea cred ca VW-Skoda-Seat, mai nou fiind dornici de "inalta performanta" vor atenua efectul subsidiarei Audi Sport. Pt ca nici unul dintre acesti constructori nu ofera si nici nu vor oferi vreodata performante precum Audi Sport, performante de peste 600 cp, tractiune quattro cu torsen de ultima generatie, si motoare dispuse longitudinal, sau frane carbon-ceramice.

@VJ, evident că nu voi pune niciodată în balanţa comparaţiei (de putere, de calitate, chiar şi de arhitectură) Audi şi triada de consum din cadrul VAG. Nu ştiu de ce ai impresia că la o astfel de confuzie mă pretez. Eu am vrut doar să sugerez că s-ar putea ca unii amatori de senzaţii tari să ajungă la un moment dat să-şi reconsidere opţiunile, în sensul de a nu mai fi dispuşi să mizeze pe Audi Sport, dacă suratele mai “amărâte”de sub acelaşi acoperiş corporativ le pot satisface minimum de pretenţii la preţuri considerabil mai mici…Adică, de exemplu, n-ar fi exclus să se mulţumească şi cu un 2L turbo de 270 CP. Şi oricum diferenţele definitorii se vor estompa cu timpul…Uraganul electro-autonom îi va uniformiza pe toţi, premium sau non-premium. Astfel, vor interacţiona “total” două precepte care se conturează încă de pe acum ca factori complementari: “Să facem maşini de volum cât mai cochete şi mai confortabile”, respectiv “Să concepem variante de lux accesibile şi celor cu venituri insuficiente”.