FEATURE: Istoria constructorului Mercedes în Formula 1

Cu ocazia primei victorii obţinute de Mercedes de la revenirea în Formula 1, Automarket face o trecere în revistă performanţelor obţinute de germani în competiţie în 1954 şi 1955.

Nico Rosberg a obţinut duminică pe circuitul de la Shanghai prima victorie din carieră şi prima victorie pentru constructorul Mercedes de la revenirea în Formula 1 în sezonul 2010.

Inevitabil, performanţa realizată de pilotul german a readus în prim-plan rezultatele obţinute de Mercedes pe parcursul precedentei sale prezente în Formula 1 cu propria echipă.

Cunoscut în Formula 1 mai degrabă pentru celebrul parteneriat cu McLaren pentru furnizarea motoarelor care a început în 1995 şi care va continua cel puţin până în 2015, Mercedes este unul dintre constructorii cu cea mai bună rată de succes din istoria Formulei 1 atunci când a concurat cu propria echipă.

Cele două titluri mondiale cucerite în 1954 şi 1955 în singurele sezoane în care a participat în Formula 1 cu propria echipă până la revenirea din 2010 stau mărturie în acest sens.

ISTORIE PLINĂ DE SUCCES ÎNAINTE DE CREAREA FORMULEI 1

Istoria Mercedes în Formula 1 este bogată în participări la diverse curse pe tot parcursul secolului trecut. Prima victorie a fost obţinută în 1901 în cursa Nice Speed Weeks, înainte ca Christian Lautenschlager  să câştige Marele Premiu al Franţei din 1914.

Finalul anilor '20 marchează debutul colaborării dintre Mercedes şi unul dintre cei mai faimoşi piloţi din acele timpuri, pe numele său Rudolf Caracciola. Acesta câştigă pentru Mercedes Marele Premiu al Germaniei din 1926 şi devine Campion European în 1930, înainte ca Săgeţile Argintii să fie create în 1934.

Manfred von Brauchitsch a obţinut victoria pentru Mercedes chiar la cursa de debut cu monopostul W25 pe circuitul de la Nurburgring, pentru ca în 1935, 1937 şi 1938 Caracciola să devină din Campion European. A urmat un nou titlu european în 1939, de data aceasta pentru Hermann Lang, iar Al Doilea Război Mondial a pus capăt prezenţei germanilor în sporturile cu motor.

SEZONUL 1954: CAMPIONI DUPĂ UN SEZON PARŢIAL

Al Doilea Război Mondial şi-a pus semnificativ amprenta asupra sporturilor cu motor, însă entuziaştii reuşesc să pună bazele unei competiţii globale în 1950. Este vorba, bineînţeles, de Formula 1, care atrage imediat interesul unui mare număr de constructori. Mercedes nu s-a numărat însă printre ei, preferând să-şi facă revenirea în lumea sporturilor cu motor abia în 1953 în cursa de 24 de ore de la Le Mans, pe care a şi reuşit să o câştige cu un 300 ŞL prin Hermann Lang şi Fritz Riess.

Succesul de care începea însă să se bucure Formula 1 nu a trecut neobservat pentru Mercedes, care a decis brusc să participe în competiţie în plin sezon 1954 cu monopostul Mercedes-Benz W196. Conform regulamentului tehnic, germanii au avut de ales între un motor aspirat de 2.5 litri şi unul supra-alimentat de 0.75 litri. Alegerea a fost pentru motorul aspirat de 2.5 litri care furniza 257 CP, ca urmare a faptului că acesta avea un consum de peste două ori mai mic decât motorul supra-alimentat de 0.75 care ar fi oferit aceeaşi putere. În plus, Mercedes utilizase deja o variantă a acestui motor pe avioanele de luptă din Al Doilea Război Mondial, îmbunătăţit însă cu câteva inovaţii tehnice.

Problema piloţilor a fost de asemenea rezolvată rapid prin recrutarea lui Juan Manuel Fangio, care cucerise titlul mondial în 1951, în ciuda faptului că argentinianul concurase pentru Maserati în primele trei etape ale sezonului, dar şi a germanilor Karl Kling şi Hans Herrmann. Nimeni nu anticipa însă dominaţia care urma să înceapă pentru Mercedes pe parcursul sezoanelor 1954 şi 1955.

Echipa a triumfat cu ajutorul lui Fangio încă de la etapa franceză şi, chiar dacă a terminat doar pe locul patru cursa următoare de la Silverstone, argentinianul şi-a trecut în cont alte trei victorii consecutive la Nurburgring, Bremgarten (Elveţia) şi Monza.

Cele patru victorii obţinute într-un interval de numai cinci curse au fost suficiente pentru ca Fangio să-şi adjudece al doilea titlu mondial într-o perioadă în care nu exista noţiunea de campioană a constructorilor, astfel că o clasare doar pe ultima treaptă a podiumului în cursa finală de la Pedralbes nu a mai avut nicio influentă.

SEZONUL 1955: O NOUĂ DOMINAŢIE SFÂRŞITĂ DRAMATIC

Mercedes a dominat autoritar şi sezonul 1955 al Formulei 1, pe care l-a început printr-o victorie obţinută de Fangio în ţara sa natală în 16 ianuarie. Ferrari şi-a adjudecat o victorie la Monaco, înainte ca americanii de la Kurtis Kraft-Offenhauser să producă surpriza şi să obţină victoria în etapa următoare de la Indianapolis prin Bob Sweikert.

Mercedes a revenit însă în forţă şi a câştigat următoarele patru curse: mai întâi, Fangio s-a impus la Spa-Francorchamps şi Zandvoort, iar noul său coechipier Stirling Moss a triumfat la Aintree (Marea Britanie), pentru ca Fangio să treacă din nou linia de sosire pe primul loc la Monza. Sezonul 1955 a rămas însă cunoscut ca unul dintre cele mai dramatice din istoria sporturilor cu motor. Mai întâi, în 26 mai, dublul campion mondial Alberto Ascari a încetat din viaţă în urma unui accident în timpul unui test cu un sportcar Ferrari la Monza.

Câteva săptămâni mai târziu, în 11 iunie 1955, a avut loc celebrul dezastru din cursa de 24 de ore de la Le Mans, în care Pierre Levegh a încetat din viaţă la volanul unui Mercedes-Benz 300 SLR şi în care alţi 83 de spectatori au murit.

Tragedia a forţat anularea ultimelor patru curse ale sezonului de Formula 1 care ar fi trebuit să se desfăşoare în Franţa, Germania, Spania şi Elveţia, transformându-l astfel pe Fangio în campion. Pentru Mercedes, tragedia de la Le Mans a avut un impact mai mare decât cele două titluri consecutive obţinute în Formula 1, motiv pentru care constructorul german a decis să se retragă complet din sporturile cu motor.

REVENIREA ÎN FORMULA 1

Peste trei decenii au trecut până la revenirea Mercedes în lumea sporturilor cu motor, mai exact în 1988, când germanii au concurat în Campionatul Mondial de Prototipuri, pe care l-au şi câştigat în 1989 şi 1990. Urmează un sezon petrecut în DTM (1992) înainte de încheierea unui parteneriat cu Sauber în Formula 1 în 1993.

Anul 1995 avea să marcheze începutul unui lung parteneriat cu McLaren, pentru ca revenirea în Formula 1 în calitate de constructor să aibă loc în 2010 după achiziţionarea echipei Brawn GP. Victoria lui Rosberg din Marele Premiu al Chinei demonstrează că germanii au găsit în sfârşit soluţia pentru un monopost competitiv, însă rămâne de văzut dacă vor reuşi să se apropie de performanţele obţinute în 1954 şi 1955.