POVEŞTI AUTO: Testul Elanului
Testul Elanului - sau manevra de evitare a unui obstacol la viteză de şosea - a fost subiect de controversă în industria auto. Este motivul generalizării ESP-ului pe modelele noi şi unul dintre testele care generează întotdeauna discuţii aprinse între presă şi producătorii de maşini.
Cu toţii am auzit măcar o dată de Testul Elanului. O denumire ciudată la prima vedere, care nu pare să aibă legătură cu industria auto. Şi totuşi, Testul Elanului - denumirea dată in corpore de industria auto manevrei de evitare la viteză mare a unui obstacol static - este parte a testării fiecărei maşini noi, este unul dintre testele de mare importanţă în cadrul EuroNCAP şi stă la baza introducerii sistemului ESP în standard pe fiecare maşină nouă vândută în Europa.
SUEDEZII ŞI ANIMALELE SĂLBATICE
Testul Elanului a fost inventat în Suedia de revista Teknikens Varld (Lumea Tehnicii), însă suedezii nu l-au numit astfel până în 1997, anul popularizării sale în masă. Pentru ei, numele original era Testul Manevrei Evazive sau, în suedeză, "Undanmanöverprov".
Originea acestui test - inventat de jurnalişti, dar popularizat de Volvo şi de Saab, principalele mărci auto scandinave - stă în situaţiile-limită cu care se întâlnesc şoferii din această zonă pe drumurile care traversează zone sălbatice şi pe care animalele de pădure reprezintă prezenţe obişnuite. Altfel spus, testele de acest tip au apărut pentru ca producătorii scandinavi să fie siguri că un suedez care se întâlneşte la 80 km/h cu un porc mistreţ, o vulpe arctică sau un elan are o maşină care îi permite să evite obstacolul inedit. Astfel, manevra de a fanda brusc maşina şi de a reveni apoi pe banda de rulare a devenit un test obligatoriu pentru automobilele vândute în Suedia.
INCIDENTUL MERCEDES
Până în 1997, acest test a fost cvasinecunoscut în lume, suedezii păstrând în interior rezultatele acestuia, generalizat după anii '90 pe toate mărcile şi pe toate modelele vândute în Suedia. Dar un incident avea să atragă atenţia întregii industrii auto asupra acestui tip de testare şi să-i genereze acestuia un nou "nume de botez".
Testul a devenit celebru în întreaga lume în 1997, când jurnalistul Robert Collin de la revista Teknikens Varld a "reuşit" să răstoarne un Mercedes-Benz A-Klasse în timpul manevrei de evitare a obstacolului. Mercedes avea să răspundă imediat prin dotarea în serie a modelului A-Klasse cu ESP (Electronic Stability Program). Acest incident avea să ducă la popularizarea sistemului ESP, tot mai mulţi constructori începând să introducă acest sistem pe lista dotărilor de serie. La 15 ani după acel moment, Uniunea Europeană a impus prezenţa sistemului ESP în dotarea fiecărui model vândut pe teritoriul Bătrânului Continent. Denumirea "Testul Elanului" a fost folosită chiar de Robert Collin în timpul unui interviu pentru ziarul german Süddeutsche Zeitung (explicaţia testului a fost utilizată ca o ilustrare a evitării unui elan de către un şofer) şi a fost rapid adoptată în lumea întreagă. Chiar şi de către suedezi.
POPULARIZAREA TESTULUI ELANULUI
Testul Elanului ("Moose Test" sau "Elk Test" în engleză, "Älgtest" în suedeză) a devenit între timp sinonim cu "Testul ESP-ului" şi este o probă ale cărei rezultate sunt privite foarte serios de industria auto. Atât de serios, încât Testul Elanului este parte componentă a grilei de notare a fiecărui model testat de cele mai importante organizaţii de siguranţă rutieră din lume. În versiunea oficială, manevra constă în fandare rapidă şi revenirea pe banda de rulare la viteze de 70-80 km/h. Testul are loc pe suprafaţă uscată, iar zona de evitare este simulată prin conuri din cauciuc.
Testul elanului a fost preluat de numeroase organizaţii importante, precum ADAC (Germania), şi de către publicaţii auto. Chiar şi constructorii îl folosesc pentru testarea automobilelor înainte de începerea producţiei de serie. Folosirea pe scară largă a sistemului ESP a limitat numărul de modele care au probleme la acest de test de evitare a obstacolului.
DACIA ŞI PROBLEMELE DE LA TESTUL ELANULUI
Dacia a avut o serie de probleme cu acest test. Prima generaţie a modelului Logan avea să pice testul organizat de germanii de la ADAC, dar în urma investigaţilor ulterioare s-a constatat că anvelopele erau uzate peste măsură, în urma testărilor intensive. Testul a fost recreat şi la noi în ţară, Logan trecând proba fără probleme.
Duster a fost şi el pus la încercare de către o publicaţie olandeză în 2010 şi a trecut la limită testul. Era vorba de un Duster 4x2, iar AICI poate fi văzută ştirea pe care Automarket a publicat-o atunci.
NUME MARI CARE AU PICAT TESTUL
Prin furcile caudine ale acestui test au mai încercat să treacă şi modele precum Citroen Nemo, Renault Kangoo, Toyota Hilux sau Jeep Grand Cherokee. Toate aceste automobile au picat testul şi au generat apoi valuri de reacţii din partea constructorilor şi a presei. Constructorii neagă de cele mai multe ori că maşina are o problmă şi dau vina pe cei care au efectuat testul, acuzându-i că alterează condiţiile şi că rezultatele nu sunt, astfel, reprezentative. În cazul modelului Jeep, grupul Chrysler a dat ulterior un comunicat de presă prin care se arăta că testul a fost reprodus şi maşina s-a comportat absolut normal. Conform americanilor, reacţia automobilului testat de către publicaţia suedeză s-ar fi datorat faptului ca acesta a fost supraîncărcat.
În cazul lui Citroen Nemo, modelul testat de germanii de la ADAC nu era echipat cu ESP. În cadrul aceluiaşi test au fost puse la încercare şi modelele similare de la Fiat şi Peugeot, dar ambele erau echipate cu ESP şi au trecut testul fără probleme.
Tot în cadrul unui test ADAC din 2008, Renault Kangoo a ratat acest test, dar nu într-un mod la fel de dramatic ca Citroen Nemo.
Toyota Hilux a avut şi ea probleme în a negocia acest test.
Iar în final, tot Toyota ne descreţeşte frunţile luând peste picior acest test folosind modelul GT86. De menţionat că nu este un clip video oficial.
Primele tentative de a verifica pe pista stabilitatea masinilor la manevre bruste efectuate in regim de viteza i-au apartinut lui Chevrolet in anii '50, gratie echipei de teste conduse de Joie Chitwood. Este drept, n-a folosit obstacole in mod voluntar, dar, pentru orice sofer iscusit, nu numai abilitatea de a-ti crea anumite automatisme in caz de pericol te salveaza, ci si sangele rece de care dai dovada din fire, ceea ce nu poate fi educat; trebuie doar sa te nasti asa......Insa, in conditiile hipertehnologice de acum, cand computerul tinde sa preia toate functiile si comenzile esentiale, inclusiv in materie de siguranta rutiera, creierului uman inducandu-i-se ideea improprie de confort pasiv si securitate non-participativa, sangele rece nu-ti poate ajuta decat eventual vara, pe canicula :D