Raport CNADNR: Secțiuni ale lotului 3 din Autostrada Sibiu-Orăștie vor fi reconstruite
România Liberă a obținut o notă de constatare internă a CNADNR în care se recomandă demolarea stratului de rulare al lotului trei al autostrăzii Sibiu-Orăștie. Segmentul are o lungime de 22 de kilometri și a fost ultimul deschis circulației.
Autostrada A1 Sibiu-Orăștie ar putea să rămână temporar fără un segment de 22 de kilometri, titrează România Liberă. Potrivit unui document oficial al CNADNR obținut de cei de la RL, se recomandă demolarea căilor de circulație a lotului trei al autostrăzii Sibiu-Orăștie. Vorbim despre ultimul segment inaugurat din această autostradă, care
Segmentul de 22 de kilometri a costat 604.791.600 de lei fără TVA și a fost construit de italienii de la Salini Impregilo SpA. Încă din timpul construcției, compania responsabilă de segment a întâmpinat probleme legate de alunecările de teren și de infiltrațiile de apă. Potrivit România Liberă, lucrarea nu este în garanție pentru că nu a fost finalizat procesul de recepție a lucrărilor, deci reparațiile actuale nu sunt efectuate în baza garanției, care ar fi fost obligația companiei italiene. Altfel spus, lotul trei al autostrăzii Sibiu-Orăștie a fost inaugurat circulației pe riscul CNADNR și există riscul, într-o situație extremă, ca situația să aducă implicarea Uniunii Europene, responsabilă de acordarea fondurilor pentru lucrări.
Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăștie a fost inaugurat cu întârziere, fiind ultimul sector inaugurat al acelei Autostrăzi, iar reprezentanții CNADNR care au anunțat problemele în cadrul unor emisiuni televizate au fost sancționați serios de către această regie. În aceste condiții, Autostrada Sibiu-Pitești ar putea să rămână doar un vis frumos, deoarece proiectul este văzut drept unul de dificultate ridicat și nu ar fi exclus ca secțiunile autostrăzii dorite atât de Dacia, cât și de românii care vor să ajungă mai ușor cu mașina în Europa, să sufere probleme similare.
Via Digi24 | România Liberă | Sursă foto
Draga Sebastian, Uniunea Europeana nu poate actiona pecuniar si sa refuze finatatarea altor proiecte. In primul rand vorbim de perioada de programare 2007-2013 pentru lucrarea de mai sus, iar in al doilea rand noile proiecte vor fi finantate din Programul Infrastructura Mare 2014-2020. Deci e alta poveste. Pe de alta parte, exista un risc foarte mare ca Uniunea Europeana sa ceara toti banii inapoi (suma de mai sus) si sa intre pe fir OLAF si DLAF, posibil DNA ulterior, ceea ce nu ar fi rau avand in vedere muntele de neregularitati efectuate.