Interior
Marea problemă cu interiorul noii Mazda6 Wagon este că el nu rezonează cu exteriorul. Când vezi formele caroseriei şi spectaculosul liniilor te aştepţi la un tratament similar şi în interior. Nu e cazul, totul fiind conservator. Este genul de conservatorism de care sunt acuzaţi şi cei de la Volkswagen atunci când dau naştere unor produse cu puţine cusururi.
Pe cât de nebun şi sexy este designul exterior, pe atât de tern şi conservator este interiorul. Aş fi vrut ca designerii să verse o o pată de culoare, să strâmbe o linie, să rupă vârful unei creion pe schiţa finală. Am fi avut ceva mai multă emoţie.
Mazda6 compensează însă prin respect, imediat ce deschizi şi apoi închizi cu o naturaleţe incredibilă uşile. Dincolo de respect mai există însă şi imperfecţiuni, cum ar fi zgomotul resimţit la rulare. Este deranjant şi e nevoie de un sistem audio de calitatea celui oferit de Bose pentru a mai estompa zgomotele.
Materiale moi, corecte, plăcute la atingere şi finisaje de excepţie. Îţi dai seama de asta imediat ce te acomodezi cu volanul şi inserţia sa cromată. Inserţie care, la Opel Insignia şi Citroen C5, de exemplu, este departe de perfecţiune.
Ergonomia este bună, aşezarea butoanelor fiind intuitivă. Excepţie face doar volanul unde lucrurile sunt puţin amestecate şi ai nevoie de timp pentru a te obişnui. După ce te împrieteneşti înţelegi că de fapt asta e ordinea logică a lucrurilor şi tot ce ai condus până atunci miza pe principiul harababurii.
Spaţiul interior este generos. În fond vorbim despre un model de clasă medie. Chiar şi aşa, pe locurile din spate, pasagerii adulţi nu vor găsi la fel de mult spaţiu ca în interiorul unui Volkswagen Passat Variant. Portbagajul nu este nici el foarte generos, la cei 506 litri ai săi. Passat Variant are cu aproape 100 de litri în plus.
Pretul este unul bun daca ne raportam la celelalte masini (de ex: Hyundai i40).