Motor / Transmisie
Chiar dacă vom avea nevoie de ceva timp pentru a ne obişnui să punem "diesel" în coada lui "Focus ST", sunt sigur că vom adopta ideea aşa cum am reuşit să nu ne mai schimonosim prea tare când spunem "Golf GTD" în loc de "GTI". Până la urmă, dacă publicul din Europa vrea maşini care să-ţi ofere senzaţii sănătoase deşi în rezervor colcăie motorină în loc de tradiţionala benzină, lucrurile se rezolvă de la sine.
Ford spune, de altfel, că aproape jumătate dintre clienţii noului Focus ST vor alege dieselul în detrimentul benzinei, chiar dacă e ceva mai scump la achiziţie şi are cu 65 de cai în minus. Şi probabil că au dreptate. Ba chiar, dacă vorbim de România, este foarte posibil ca procentul să fie unul favorabil versiunii diesel. De ce se întâmplă asta?
Pentru că ST diesel este un allrounder, aşa cum spun cei de la Ford într-o engleză perfectă. În prezentarea de la Barcelona ne-a fost echivalat cu un pentatlonist care nu excelează neapărat la vreuna dintre cele cinci probe ale disciplinei sale, dar care reuşeşte per total să domine concurenţa prin faptul că este polivalent şi multicompetitiv.
În realitate, Focus ST diesel foloseşte motorul TDCi de 2.0 litri pentru a cânta o melodie dinamică în note grave. Maşina se simte rapidă şi beneficiază de pedale care răspund instantaneu la comenzi. În versiunea cu transmisie manuală, testată de noi timp de câteva zeci de kilometri, am observat că există o dozare foarte inteligentă a modului în care versiunea pe motorină a lui Focus ST foloseşte plaja de turaţii. Este o plăcere să urci până la 3500 de turaţii, iar treptele 3 şi 4 reuşesc să-ţi dea impresia că poţi să treci fluierând de orice altă maşină de pe şosea atunci când ai nevoie de depăşiri. Evident, unul dintre secrete este cuplul de 400 de Nm care-şi foloseşte întregul potenţial de la 2000 de ture încolo şi care, pe alocuri, trimite roţile în lumea celor care derapează uşor atunci când apeşi acceleraţia cu ură.
Spre deosebire de orice alt diesel manual pe care l-ai condus, ST-ul te invită să stai sus în turaţii, astfel că te vei simţi foarte bine oriunde între 2000 şi 3500 de ture. Antifonarea filtrează corect bolborositul uneori supărător al unul diesel, iar la sarcină reuşeşti să califici modelul Ford în galeria selectă a maşinilor diesel cu pretenţii sport care sună corect. E adevărat că Ford a folosit şi un truc în acest sens şi mi-a trimis în scăriţă şi nicovală note suplimentare construite artificial, însă nu ai în niciun moment impresia că eşti păcălit. Ba chiar îţi place.
Evident, aşa cum am mai spus, până la ST-ul pe benzină e o prăpastie de 65 de cai şi acest lucru se simte imediat, pentru că fratele său mai puternic este mai agil şi mult mai rapid, diferenţa 0-100 fiind de mai mult de o secundă şi jumătate. Dieselul este însă un refugiu pentru cei care vor senzaţii plăcute fără a se uita din cinci în cinci minute la cifrele de consum.
Arata excelent in portocaliu!