Motor / Transmisie

4.5

Hyundai Tucson poate fi comandat în toate versiunile, în afară de una 100% electrică. Dar cine știe ce ne rezervă viitorul. Versiunea de bază este una termică, fără vreo urmă de electrificare. După, avem versiunea Plug-in Hybrid (PHEV), dar și una full-hybrid. Pe cea din urmă am testat-o și noi.

Apropo, dacă ești curios de diferențele dintre PHEV și full-hybrid, te invit să arunci un ochi pe reportajul pe care l-am făcut împreună cu colegul meu, Alex. Am luat cele două versiuni pentru o plimbare de câteva sute de kilometri, unde am comparat diferiți parametri.

Ne întoarcem la testul nostru. Versiunea hibrid are la bază un motor de 1.6 litri și dezvoltă 239 cai putere. Ai mai multe moduri de rulare, dar majoritatea sunt pentru mersul în off-road. Pentru mersul pe asfalt, ai doar două: Eco și Sport. Destul de ciudat că nu ai un mod Normal sau Comfort. Acum, practic, modul Eco este cel pentru confort.

Prin oraș, dacă rulezi în modul Eco mașina se mișcă bine și crește viteza liniar. Dacă nu abuzezi de accelerație, partea termică și partea electrică lucrează împreună într-o simbioză aproape perfectă. Totuși, motorul termic are obiceiul să intervină cu sunete și vibrații în rarele momente în care este activat de calculatorul mașinii.

Odată ce ieși din zonele urbane și rulezi în modul Eco, te vei întreba dacă chiar ai peste 200 de cai putere la dispoziție, deoarece transmisia prezintă anumite momente de întârziere.

Desigur, poți trece mașina în modul Sport și transmisia răspunde mai rapid. Totodată, pedala de accelerație este simțitor mai sensibilă. Normal, toate astea vin cu prețul unui consum ridicat.

Padelele de pe volan sunt foarte interesante. Dacă rulezi în modul Eco, acestea vor regla agresivitatea frânării regenerative. Ai 3 trepte din care poți alege. Am apreciat că pedala de frână s-a comportat exemplar. De multe ori, la aceste modele hibridizate sau electrice, pedala de frână este ușor ciudată la început.

Asta pentru că, în prima parte a cursei pedalei, mașina tinde să regenereze energie, șoferul se panichează și apare o frânare mai violentă decât este cazul. Ei bine, frâna de la Tucson se simte exact ca la o mașină termică obișnuită.

Dacă treci mașina în modul Sport, aceste padele nu se mai ocupă de frânarea regenerativă. În Sport, ele acționează cutia de viteze și poți schimba manual treptele.

Apropo, deoarece noi am avut parte de o echipare de top, mașina noastră de test a venit echipată cu tracțiune integrală. Ai și mai multe moduri speciale pentru off-road, precum Zăpadă, Nisip sau Noroi.

  • DAN, vineri, 20.03.2026 11:19

    O masina excelenta. Probabil ca varianta de baza Style ofera cel mai bun raport calitate - pret dintre toate ofertele de pe piata, inclusiv cele chinezesti. Ma intreb cum de masina sora geamana Sportage are un pret mult mai mare, desi are fix aceleasi specificatii tehnice si aproximativ aceleasi dotari, doar ca organizate altfel si cu ceva optiuni posibile. Sportage arata ceva mai bine la exterior, dar Tucson e mai ieftina si mai practica (imi place in special spatiul acela suplimentar de depozitare, tip nisa, din bord). Deci...

  • ds, vineri, 20.03.2026 12:18

    După review-ul cu noul CX5 îl așteptam și pe acesta. Tot ce pot spune este că l-am băgat pe lista scurtă pentru o viitoare achiziție, așa că aș fi subiectiv dacă aș zice ceva pro, dar îmi place consola flotantă.

  • dan_grc, vineri, 20.03.2026 12:19

    @DAN Kia are materiale ceva mai bune, posibil o mică diferența si la izolarea fonică, încearcă o diferențiere ca la grupul VW, între Skoda și VW, cu toate ca acolo, la anumite modele, nu prea mai sunt diferențe.

  • SJTEO, vineri, 20.03.2026 12:57

    Nu arată rău, are materiale bune, dar are un consum foarte mare atât în oraș, cât și pe autostradă, spații de depozitare în uși foarte mici, abia încape o sticlă de Coca-Cola. În portbagaj pasajele roților sunt cu plastic, antifonarea nu este cea mai bună. Prețul la varianta de top nu este mic și la coreene nu poți configura prea mult mașina.

  • ., vineri, 20.03.2026 13:15

    Nu stiu de ce, dar niciodata nu am fost atras de masinile coreene, mi se par cumva fara substanta la capitolul design, unul scremut si care se perimeaza foarte repede, ca sa nu mai zic de lipsa totala de coerenta a lui, chiar si in prezent, cand la Kia activeaza de cativa ani buni deja designeri europeni (Peter Schreyer, ex-Audi). Se incearca cu filozofii precum "tiger nose" si mai nou cu "opposites united" creionarea unor factori comuni care sa inchege trasaturile unei familii, dar chiar si asa, tot mult prea fortat mi se pare, un design nestatornic, care nu-si acorda timpul de a se maturiza si care parca nu se regaseste, oricat s-ar reinventa. E de urmarit daca tema "pixel" de la gama Ioniq se va continua in vreun fel - pornirea nu a fost deloc rea si ar fi o carte buna de jucat spre formarea unei identitati de brand, dar tare ma tem ca va fi in curand abandonata, in stilul lor mereu sovaielnic in ceea ce priveste designul. Nu este nici fresh si indraznet, ca al francezilor, nici artistic si elegant, ca al italienilor si nici pragmatic, robust si fara varsta, ca al nemtilor, dar poate au si scuza ca n-au in spate o istorie precum cea a europenilor. Pana si japonezii, care au atuuri mult mai valoroase decat designul, reusesc uneori sa aduca in prezent elemente de design de la modele din trecut si aici imi vin in minte asocierile GR86-AE86 sau Honda e-Civic mk1 sau cate ceva pe la Nissan Z. La partea tehnica, au fost si reusite, dar mai multe esecuri, eu unul nu am inca suficienta incredere in tehnica lor, desi stiu povesti cu detinatori de coreene care le au de noi si n-au avut probleme cu ele, insa rateurile tehnice despre care presa auto a vuit ma face sa stau departe de ele. Drept e ca nici n-au captat vreodata atentia prin inovatii proprii deosebite, mai degraba s-au multumit sa fie cu valul si sa preia solutii tehnice lansate anterior de altii, dar nu au fost vreodata cu adevarat inovatori. Singurele doua momente in care au ridicat niste sprancene de curiozitate au fost: 1. In jurul anilor 2000, cand au surprins industria cu oferirea de garantii atipic de lungi, de 7-10 ani. Initial au creat rumoare si au atras niscai clientela, dupa care, lumea s-a invatat cu faptul ca garantiile lor interminabile sunt mai degraba un artificiu de marketing si nu o garantie reala care sa acopere probleme reale, iar in practica, cei 7-10 ani de la coreeni echivaleaza in cel mai fericit caz cu garantiile de 2-4 ani de la restul producatorilor. 2. In perioada 2020-2021, cand au introdus platforma E-GMP cu arhitectura pe 800V pe modele relativ accesibile. Nu a fost nici asta o noutate absoluta in sine, dar macar aici au meritul de a fi adus o tehnologie scumpa, de Porsche/Audi, intr-o zona mai pamanteana a preturilor. Nu stiu daca intereseaza pe cineva parerea mea, coreenele s-au vandut si se vor vinde in continuare, estimez, destul de bine, desi argumentul lor principal, adica pretul mai avantajos relativ la restul ofertelor din piata a murit de mult, in timp ce ineficienta si consumul exagerat stau fixate bine-merci pe locul lor, nederanjate. Produsele coreenilor prind la mase, la oameni nepasionati de masini, care vor doar mijloace de transport care sa fie la moda si atat. Clientii lor le aleg cu aceeasi pasiune cu care isi cumpara un frigider sau un air-fryer. Sunt exact ca hainele de unic sezon de la mall, strict pe comercial, pe trend, dar fara suflet sau emotie si fara trasaturi de gena sau cultivate prin traditie, care sa te faca sa te atasezi cu inima de marca. Alti jucatori din acelasi palier al pietei au reusit cu brio, cu filozofii total diferite sau chiar opuse, dar au reusit: - Toyota, prin fiabilitatea de neegalat si obsesia japoneza pentru calitate. Respectul acordat de Toyota clientului, pana la sacrificarea totala a castigului sau chiar acceptarea de pierderi banesti, te face s-o respecti cu aceeasi abnegatie. In ciuda designului anost sau comportamentului rutier care nu transmite mai nimic, stii sigur ca pe o Toyota te poti baza si la -40 grade dar si in desert la +60, stii sigur ca n-are cum sa te lase balta vreodata sau sa nu corespunda asteptarilor. - VW, prin senzatia de soliditate, placere si confort in mers, ergonomie exemplara si increderea transmisa prin toate maruntaiele sale mecanice ca ii va purta pe sofer si pasageri pana la capatul lumii daca asta isi doresc, in ciuda conservatorismului sau bidonului de ulei din portbagaj, ambele trademark-uri VW sau faptului ca service-ul este a doua casa a unui VW. Scandalul Dieselgate, care ar fi omorat definitiv alte marci, a avut un impact nesemnificativ, aproape zero, in fanbase-ul VW, iar asta este graitor pentru cat de puternic este atasamentul clientilor fata de VW. - Renault, prin faptul ca iti este mereu alaturi si te face sa te simti special, viu si prezent, inovator si indraznet, diferit si curajos. Este marca ce respira si exploreaza viata alaturi de tine si cea care creaza probabil cele mai pregnante amintiri familiilor obisnuite. Este masina ta iubita in care poti fii chiar si pilot de F1 daca vrei, este masina ta pe care nu te saturi sa ti-o admiri in parcare sau care stie sa fie cat mai frugala cu buzunarul tau, in ciuda fiabilitatii variabile, capriciilor de electronica, materialelor meh sau alambicarilor tehnice care au uluit si ingrozit atelierele de service.