Kia Stinger
Arta frumosului
Cum judeci frumosul? E o întrebare grea, cu răspunsuri variate. La fel de variate ca cele oferite pentru vechea întrebare a filosofului grec „Ce este fericirea?”
Frumosul e o pajiște cu iarbă proaspăt tăiată? E o pictură de Michelangelo? E tortul pe care l-ai tăiat în ziua nunții tale? E mașina din posterul agățat în camera copilăriei tale? Frumosul poate lua forme variate, dictate de cel mai pur subiectivism.
Doi puști de maxim 20 de ani se opresc în fața unui Kia expus într-un centru comercial din București. Scot telefoanele și îi fac poze. Apoi îi dau târcoale și parcă tânjesc să intre înăuntru. I-a fascinat o Kia. Roșie, cu evacuări duble.
Gestul ăsta mi-a aprins lumina. E cea mai pură dovadă că noul Kia Stinger și-a atins scopul. Acela de a fi privit de către oricine, nu doar de către fanii mărcii, ca o mașină frumoasă. O mașină care ajunge salvată în telefoanele unor puști, la fel de repede cum ajunge un BMW, un Audi sau un Mercedes.
Scurtissim - și foaaarte subiectiv: - nu-i urîtă *cu flăcări*, dar nici Miss Universe - pare și mai mare decît e-n realitate (măsurată efectiv) - i-or ajuta die Herren Schreyer und Biermann pe kia-hyundalezi, dar și la motoristică le lipsesc niște nemți - bine măcar că-i ieftină (la modul relativ) și garantat fiabilă. ...Dar tot mă-ndoiesc că va fi un hit (în UE zic, că-n State s-ar putea să fie.)