Marele Premiu al Europei, cu casa inchisa

Valencia De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare, căutare Valencia (spaniolă: Valencia [ba'lenθja]; valenciană: València [va'ɫɛnsia]) este capitala comunităţii autonome Valencia, din Spania. Este al treilea oraş spaniol ca mărime, şi o arie industrială pe Coasta Azahar din Spania. Populaţia estimată a oraşului propriu-zis este de 807.396 locuitori, conform estimărilor din 2006. Populaţia ariei urbane este de 1.012.000, conform estimărilor din 2000. Populaţia ariei metropolitane (aria urbană plus oraşele-satelit) este de 1.807.396, conform estimărilor din 2006. Din 2007, primarul Valenciei este Rita Barberá Nolla. Valencia prezintă un climat mediteranean, cu veri calde şi uscate, şi ierni blânde. Valencia - „La Lonja de la Seda” (exterior) Valencia - „La Lonja de la Seda” (interior)„La Lonja de la Seda” („Bursa Mătăsii”) din Valencia a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. [modifică] Numele Numele original în latină al oraşului era „Valentia”, însemnând „vigoare”, „curaj”. În timpul imperiilor musulmane din Spania, era cunoscut drept بلنسية (Balansiya) în arabă. Urmând unele schimbări fonetice uzuale, numele oraşului a devenit „Valencia” (/ba'lenθja/) în spaniola castiliană şi „València” (/va'ɫɛnsia/) în cea valenciană. O pronunţie posibilă în valenciană este /va'lensia/. [modifică] Istorie Oraşul Valencia, numit originar Valentia, se află în regiunea denumită în antichitate Edetania. Istoricul roman Florus afirmă că Junius Brutus, cuceritorul Viriathusului, şi-a transferat acolo soldaţii care luptaseră sub comanda sa. Avea să devină o colonie militară romană. Drept pedeapsă pentru susţinerea arătată lui Sertorius, oraşul a fost distrus de către Pompei, dar apoi reconstruit, iar Pomponius Mela afirmă că era unul din cele mai importante oraşe din provincia romană Hispania Tarraconensis. Oraşul a fost fondat de către romani în anul 137 î.Hr., pe situl unui fost oraş iberic, pe râul Turia. Oraşul a fost ocupat apoi de către vizigoţi, mauri sau aragonezi. Abdelazid, fiul lui Muzza, a cucerit oraşul, şi, nerespectând termenii capitulării, l-a pândărit. Rodrigo Díaz de Vivar (El Cid) a recucerit pentru prima dată Valencia pe 15 iunie 1094, a transformat cele nouă moschei în biserici, şi l-a instalat drept episcop pe călugărul francez Jérôme. Această victorie a fost imortalizată în „Cantar de mio Cid”. După moartea lui Cid (iulie 1099), soţia lui, Doña Ximena, a deţinut puterea pentru doi ani, timp în care Valencia a fost asediată de către almoravizi, şi recucerită în 1102. Deşi „Împăratul Spaniei” Alfonso i-a alungat iniţial pe almoravizi din oraş, nu a fost îndeajuns de puternic pentru a-l menţine sub controlul său. Creştinii i-au dat foc, l-au abandonat, iar almoravidul Masdali l-a luat în primire pe 5 mai 1109. Regele Jaime I Cuceritorul, regele Aragonului, cu o armată compusă din francezi, englezi, germani şi italieni, a asediat Valencia, iar pe 28 septembrie 1238 a forţat capitularea. 50.000 de mauri au părăsit oraşul, iar pe 9 octombrie regele, urmat de către suita şi armata sa, au preluat controlul. Moscheea principală a fost purificată, s-a ţinut o slujbă, şi s-a cântat „Te Deum”. Jaime a incorporat noi teritorii în recent formatul Regat al Valenciei, unul dintre regatele care formau Coroana Aragonului.