FEATURE: Fascinaţia Goodwood Festival of Speed
Domeniul Lordului March din Marea Britanie găzduieşte an de an un eveniment interesant pentru fanii maşinilor adevărate: Goodwood Festival of Speed. Deşi iniţial a fost dedicat pasionaţilor locali, evenimentul a devenit ulterior un reper în lumea auto internaţională.
An de an, în această perioadă a anului suntem inundaţi cu ştiri despre Goodwood Festival of Speed. Lansări de modele noi, apariţii ale unor supercaruri, maşini istorice şi foarte multe vedete îşi fac apariţia la acest eveniment. Dar ce este Goodwood festival of Speed şi de ce este el important în lumea auto?
Goodwood Festival of Speed a devenit în ultimii ani un eveniment important. Găzduit de imensa proprietate a Lordului March, ediţia 2012 a avut loc în weekendul trecut (30 iunie-1 iulie) şi a înregistrat un număr record de vizitatori: 185.000. Domeniul Goodwood este situat la aproximatv 80 km sud de Londra, în apropierea oraşului Chichester. Accesul la Goodwood Festival of Speed se face doar pe bază de bilet precomandat, pentru că nu se pot cumpăra bilete la faţa locului. La ediţia 2012, un bilet de acces a costat aproximatic 40 lire sterline. Copii cu vârste sub 13 ani au acces liber, dar un bilet special trebuie comandat online de pe siteul oficial.
IDEEA LORDULUI MARCH
Charles Henry Gordon-Lennox, Earl of March and Kinrara este numele celui care a dat viaţă acestui festival al vitezei. Lordul March a vrut de fapt să aducă lumea auto aproape de Goodwood. Ca proprietar al domeniului Goodwood, o impresionantă proprietate din sudul Angliei, Lordul March a decis să organizeze un eveniment anual în care să strângă toţi pasionaţii de automobile şi nu numai. A organizat un mic traseu pe care bolizii din toate timpurile poţi fi puşi la încercare spre deliciul publicului. Traseul de asfalt are 1.87 km şi trece chiar prin faţa castelului de la Goodwood şi apoi pe un mic deal de pe domeniul Lordului. Mai există şi o probă de raliu pe un traseu de macadam de 2.7 km unde pot fi testate automobilele gândite pentru lumea mai dură a raliurilor. Ambele trasee sunt găzduite de domeniul Goodwood.
Lord March a preluat domeniul de la Goodwood la începutul anilor 90 şi a vrut să o organizeze o cursă auto în apropiere. Ideea iniţială a fost să folosească un circuit, dar nu avea autorizaţiile necesare, aşa că decis să organizeze cursa pe proprietatea sa personală. A strâns câteva maşini istorice, iar cursa a avut loc în acelaşi weekend cu cursa de 24 de ore de la Le Mans. În ciuda faptului că se suprapunea pentru un eveniment auto extrem de popular în Marea Britanie, cursa Lordului March avea să atragă 25.000 de curioşi.
MUZEU ÎN MIŞCARE
În timp, evenimentul de pe domeniul de la Goodwood avea să strângă cele mai ciudate şi diferite automobile. Cei aproape doi kilometri de traseu au fost parcurşi cu cele mai diferite supercaruri, concept car-uri, maşini istorice, bolizi de Formula 1, maşini de curse din cele mai felurite competiţii. Pentru public a devenit un eveniment unic unde poţi vedea în acţiune maşini pe care le poţi vedea cel mult într-un muzeu. Şi asta doar dacă eşti norocos.
Prima ediţie a Festivalului Vitezei sau Festival of Speed a avut loc în 1993. Între timp, Lordul March a "inventat" şi un al doilea eveniment, denumit Goodwood Revival. Acesta din urmă este dedicat atât automobilelor clasic cât şi aviaţiei istorice. Cei care participă se îmbracă în hainele epocii, creând un fel de călătorie în timp pentru cei care vizitează domeniul Goodwood în acea perioadă. Goodwood Revival se organizează începând cu anul 1998.
În mod tradiţional, Goodwood Festival of Speed se organizează la sfârşitul lunii iunie sau începutul lui iulie. Data de organizarea variază pentru a nu se suprapune cu evenimente sportive majore din lumea Formulei 1 sau a altor competiţii. Popularitatea evenimentului a crescut de la an la an, vârful de audienţă înregistrându-se în 2003, când un total de 158.000 de spectatori au vizitat evenimentul pe parcursul celor trei zile în care a fost organizat. Numărul vizitatorilor a scăzut apoi, când a fost impus un sistem de bilete de intrare. Pasiunea a învins, însă: dacă în 2005 vorbeam din nou de 150.000 de vizitatori, anul 2012 a adus recordul absolut pentru evenimentul de la Goodwood: 185.000 de bilete vândute.
MARKETING
Popularitatea evenimentului organizat de Lordul March a atras atenţia şi marilor producători auto. Aceştia au început să aducă la Goodwood concepte sau modele în premieră înainte de a fi lansate, Festivalul Vitezei transformându-se uşor-uşor într-un eveniment care conţine chiar şi un mic salon auto în aer liber. De exemplu, la ediţia din acest an am putut vedea noul Aston Martin Vanquish şi noul Renault Clio IV în varianta RS. Fiind un model care nu a fost lansat încă, Renault a venit cu automobilul camuflat, dar a lăsat suficiente indicii pentru pasionaţii prezenţi la Goodwood. Acelaşi tip de marketing l-a practicat şi Jaguar. Pentru a stârni curiozitate viitorilor clienţi a adus la ediţia din acest a Festivalului de la Goodwood viitorul model F-Type. Bine ascuns sub un strat protector de camuflaj, Jaguar F-Type a făcut o tură pe celebrul traseu al domeniului. Tot la ediţia din acest an, Dacia a profitat de Festivalul de la Goodwood pentru a prezenta pasionaţilor din Regat modelul Duster. Dacia intră oficial în acest an pe piaţa britanică cu modelul Duster.
Şi alţi constructori auto au adus la Goodwood modele care încă nu există oficial în ofertă sau au creat diverse artificii publicitare. Infiniti a venit cu viitorul supercar Emerg-E, iar Nissan l-a angajat pe celebrul Terry Grant pentru a conduce un Nissan Leaf cu spatele pe întreg traseul de la Goodwood. Renault a adus spectaculosul concept Alpine A110-50, care a atras privirile tuturor celor prezenţi la eveniment.
SCULPTURILE AUTO DE LA GOODWOOD
Un element specific evenimentului de la Goodwood este gigantica sculptură ce tronează pe peluza principală. În fiecare an, ea este schimbată şi abordează o temă şi de obicei este dedicată unui anume constructor auto. Anul acesta, sculptura a fost dedicată celor de la Lotus. Cea de anul trecut a avut ca temă marca Audi. Iar una dintre cele mai spectaculoase a fost dedicată calsicului model Jaguar E-Type.
Pentru că evenimentul atrage numeroase maşini extrem de puternice, iar publicul este numeros, piloţii care se încumetă să parcurcă traseul împrejmuit de baloţi de paie - un "sigiliu" vizual al evenimentului - se dovedesc uneori a fi mult prea zeloşi. Astfel, spectatorii de la Goodwood au parte şi de ieşiri în decor. La ediţia din acest am avut un accident live al unui Gumpert Apollo, care a ajuns în baloţii de paie de pe marginea traseului. Tot în 2012 au mai existat două accidente provocate de un Mercedes-Benz E63 AMG, precum şi de un model special Toyota Tacuma pentru Pikes Peak.
Vedeţi ce înseamnă banu’? Cât timp nu-i duci lipsa, poţi să te distrezi în voie, eventual să mergi pe două roţi (two wheel stunt) :) Dar putem şi noi să găsim modalităţi de relache, cum ar fi şpagatul între două restanţe la întreţinere. Serios acum, nutresc o admiraţie aparte pentru naţia engleză şi mai ales pentru ancorarea ei încă bravardă în valorile tradiţionale. Nu ştiu dacă am putea repera englezi pe stradă înfruptându-se din shaorma şi dregându-se cu cola, dar ştiu că, dacă ar fi vrut să-Şi aroge o apartenenţă de naţie, atunci cu siguranţă Dumnezeu ar fi fost englez…Desigur, El ocroteşte virtuţile englezilor – numai la penalty-urile de departajare ale Naţionalei lor Îşi ridică mâna de pe ei :) Pare interesant lordul March. Aristocraţia britanică prevalează în tipologia istorică a claselor înalte ale lumii. Nu numai buna dispoziţie, ci şi eleganţa constituie nota de fond a evenimentului în cauză – imaginile sunt sugestive în acest sens. Iar numele acestei personalităţi a automobilismului s-ar traduce literal ca “se mişcă”, “mărşăluieşte”, o trăsătură care i-ar părea predestinată. Acel Gullwing de pe foto show-ul articolului mă revelează încă o dată asupra însemnătăţii industriei auto de odinioară. Ceea ce tind să devină acum maşinile pretutindeni – un instrument economic ireductibil – denotă o distanţă conceptuală colosală chiar şi faţă de perioada modernismului (anii ’80-’90). N-ar mai fi nimic de conchis. Doar că nu cred în deviza-vector a lumii de azi: te adaptezi sau dispari. Eu prefer o variantă proprie: mă prefac că mă adaptez…Scopul scuză mijloacele.