Parteneriat pe termen lung
Societatea românească a trăit și încă trăiește cu câteva mituri bine împământenite undeva în subconștient. Probabil că penuria de produse calitative resimțită în perioada comunistă a dus la crearea unei adevărate legende cu privire la produsele din străinătate. E lesne de înțeles, având în vedere diferențele uriașe care puteau fi observate înainte de 1989.
Chiar și așa, nu toate importurile erau privite la fel, având și aici o diferențiere clară. Cele provenite din Germania au fost întotdeauna pe primele locuri în preferințele clienților. Aceste traume încă se pot observa pe străzile din România, acolo unde mașinile nemțești încă mai fac legea, deși există alternative cu mai multă substanță pe piață.
Aici se poate înscrie foarte ușor povestea lui Lexus RX, un SUV premium de dimensiuni mari, care rivalizează modele precum BMW X5, Mercedes-Benz GLE sau Audi Q7. Și, deși alternativa japoneză vine cu mai mult rafinament și calitate, precum și cu adevărate recorduri de fiabilitate în spate, comparativ cu rivalii săi germani, este destul de rar observat în trafic.
O fi doar din cauza percepției brandului sau există și alte motive în spatele acestui fenomen? Am încercat să aflu cu ajutorul unui RX450h, care s-a aflat în custodia mea pentru câteva zile.
PREZENTAREA VIDEO A MAȘINII TESTATE
Nu prea inteleg mirarea autorului articolului in ce priveste raritatea modelului pe strazi (raritate prin toata Europa nu numai la noi). Raspunde la intrebarea asta tot articolul. Ar trebui sa consume mai putin dar se pare ca nu e deloc asa. Interior invechit si batranesc si celelate chestii enumerate. Voila, astea sunt motivele pentru care oamenii care si permit asemenea masini aleg nemtoaicele si nu faptu ca au sechele din comunism. Sunt pur si simplu mai dezirabile chiar daca nu neaparat mai bune :)