Motor / Transmisie
Noul Swift nu are nevoie de prea multe artificii. Promite o rețetă simplă, pe care știe să o livreze cel mai bine. Așa se face că sub capotă avem o singură opțiune de motorizare, adică un agregat pe benzină, de 1.2 litri, aspirat, care poate oferi 86 de cai putere.
Cuplul motor e de modă veche. Nu e foarte generos și e livrat târziu, caracteristic unui motor aspirat. Vorbim despre 111 Nm, disponibili pe la 4800 de rotații. Așadar, pe hârtie, nimic impresionant. Cu toate acestea, trebuie să nu uităm faptul că vorbim despre o mașină foarte ușoară.
Chiar și cu un nou arsenal de sisteme de siguranță, japonezii au reușit să mențină masa totală sub o tonă. Indiferent de ce versiune alegi. Și, apropo de versiuni, trebuie să vă spun că, deși Swift poate fi comandat cu un singur motor, există altfel de opțiuni: o cutie CVT și... tracțiune integrală. Da, încă puteți alege un Swift 4x4.
Eu am avut de partea mea versiunea de bază, adică o cutie manuală cu 5 rapoarte. Are o etajare scurtă pentru primele două trepte și destul de lungă pentru treptele 4 și 5. Cel mai plăcut raport de exploatare rămâne al treilea, pe care îl și recomand pentru depășiri pe drumuri naționale.
Resursele sunt bune, iar Swift se dovedește o mașină fâșneață în oraș și pe drumurile naționale. Pe autostradă, motorul aspirat își arată limitele și gâfâie dacă îi ceri acte de bravură.
Cât privește insonorizarea habitaclului, motorul pe benzină este prezent la datorie, cu tot cu sunet, după vreo 3000 de rotații. Însă, e un sunet de motor aspirat, care e plăcut.
Aș vrea să fac o mențiune legată și de postul de conducere: deși totul a fost gândit pentru a ușura sarcinile șoferului și pentru a fi accesibil, cele trei pedale, pe versiunea cu transmisie manuală, sunt destul de mici și apropiate. Dacă ai picioarele mari, s-ar putea să apeși în același timp pe frână și accelerație.
O mașină mai mult decentă, de oraș, old school în sensul bun, care în varianta 4x4 manuală e chiar fun de condus.