Audi A7 Sportback
Estetica urâtului
Într-o lume care tinde în fiecare zi spre uniformizare, globalizare şi alte cuvinte cu „zare”, esteticul capătă forme digerabile, uşor de înghiţit, neapărat comerciale, dar extrem de impersonale. Într-un tablou auto zugrăvit doar cu raţiuni mercantile, cei care iubesc formele se îndrăgostesc mai degrabă de estetica urâtului, în speranţa adulării unor idei personale. Baudelaire şi ale sale Flori ale urâtului îşi găsesc un corespondent minunat între cei care vor să empatizeze cu formele diferite ale unei maşini.
Pe stradă, la fiecare semafor, la fiecare intersecţie ne conducem după un design idealist, ignorând detaliile care oferă personalitate. Catalogăm simplu: urât sau frumos. Într-o mocirlă de pseudo-cunoscători auto, mai puţin de 10 secunde sunt suficiente pentru a decerna un premiu de frumuseţe sau pentru a aplica o etichetă a urâtului.
Dincolo de această disfuncţionalitate, maşinile pe care unii le numesc urâte au estetica lor, personalitatea lor. Audi A7 poartă una dintre măştile dincolo de care trebuie să răzbaţi. Este masca pe care o catalogam drept insipidă în urmă cu fix trei ani, atunci când urcam pentru prima dată la volanul său.
AM TESTAT: Audi A7 3.0 TDI 245 CP - Haiducul lui ŞapteCai
Urâtul, reprezentat de uniformizarea designului general, te poate face să scapi printre degete esenţa. A7 e ca un fel de „Carte Roşie” a lui C.G. Jung, pe care trebuie să o parcurgi cu răbdare pentru a o înţelege.
Tot răbdarea vă invită să trecem dincolo de masca unui model pe care toţi credeam că îl cunoaştem.
Nu inteleg cum sunt facute aceste teste ? Cand se testeaza o masina, toate siteurile auto testeaza respectiva masina. Voi, pro, 4..., buh..., etc. Imi puteti explica Automarket ?